În multe sate din județul Alba, de Crăciun, gospodarii sunt colindaţi de grupuri de tineri, care prezintă mici piese cu caracter religios. De asemenea „colindătorii” poartă diverse nume, de la „crai” şi „irozi” la „magi” sau „căluşari”, denumirea variind de la o localitate la alta.

În general, „colindătorii” sunt îmbrăcaţi în tradiţionalul costum popular, dar se remarcă prin originalitatea şi unicitatea vestimentaţiei şi, mai ales, a culorilor acesteia „craii” din Sâncel, o localitate de pe Tîrnava Mică, de lângă Blaj. Astfel, protagoniştii sunt îmbrăcaţi în uniforme care fac trimitere la tricolorul românesc. Cei trei ”magi” – Gaşpar, Baltazar şi Melchior – sunt îmbrăcaţi în roşu, galben, respectiv albastru. ”Regele Irod” are, de asemenea, un costum roşu. Celelalte personaje sunt preotul, îmbrăcat în negru, soldatul, îmbrăcat în uniformă de camuflaj acum, iar pe vremuri în costum de la Gărzile Patriotice, păstorul, cu cojoc pe el, şi îngerul, acesta din urmă cu haine albe şi purtând ”aripi imense”. „Irod” şi „craii” sunt înarmaţi cu paloşe de metal, iar soldatul cu suliţă.

Ideea folosirii culorilor tricolorului românesc a aparţinut celei care, la finele anilor ’50, atunci când a fost reeditat obiceiul după o lungă perioadă de absenţă, a decis, când a croit hainele, să înfrumuseţeze costumele „crailor” cu simboluri româneşti.

Legenda populară cu caracter religios este pusă ”în scenă” de Crăciun, la Sâncel, de cel puţin un secol, cu unele pauze. Astfel, cel de-al Doilea Război Mondial a întrerupt această tradiţie, obiceiul fiind reluat după mai bine de două decenii, în 1958, de un grup de tineri care au înfruntat riscurile acelor timpuri, când comunismul anihila astfel de iniţiative cu specific religios.

Din păcate, din cauza vicisitudinilor acelor timpuri, „craii” nu au mai plecat la colindat de Crăciun în următorul deceniu. Cel care i-a învăţat sceneta pe tinerii din anii ’50, „Tetea Pătru lu Călae”, a luat iniţiativa reluării obiceiului şi a format un nou grup de liceeni, care a prezentat timp de cinci ani piesa.

„Am fost la „Crai” timp de cinci ani, între 1969 şi 1974, în timpul anilor de liceu, până am intrat la facultate. Iniţiator a fost Bărbat Petru, a lu Călae, un consătean, un om în vârstă, dar un om cult. Ştia toată sceneta de la cap la coadă, fără nicio ezitare. Făceam repetiţii aproape seară de seară în Postul Crăciunului. În Ajun, prima deplasare o făceam la „hodăile” satului (case izolate – n.r.) – la vremea respectivă erau foarte multe. Apoi, în ziua de Crăciun, prezentam sceneta în biserică, după care plecam prin sat. Pe urmă s-a vestit în zonă şi a venit preotul din Spini (o localitate învecinată – n.r.), care ne-a invitat să mergem şi acolo”, şi-a amintit, pentru AGERPRES, Teodor Mureşan, care în perioada menţionată l-a întruchipat pe Melchior.

El nu a uitat că Miliţia s-a arătat interesată de reluarea acestei tradiţii, fiind chemaţi la post să dea explicaţii. „În timpul repetiţiilor cred că s-a aflat. Nu aveau treabă cu noi cât cu cel care a avut iniţiativa”, a menţionat Teodor Mureşan.

Bărbatul îşi aduce aminte că, în acele vremuri, „craii” nu au fost refuzaţi de nicio familie din sat. „Toate porţile ne-au fost deschise. Primeam bani drept mulţumire, dar era ceva simbolic. Ţin minte că ne-am cumpărat cu banii strânşi portocale, ce se găseau doar de sărbătorile de iarnă, de la cofetăria nou înfiinţată în sat”, a spus acesta.

Mureşan a adăugat că a fost o experienţă inedită pentru el şi ceilalţi crai. „Nu ştiam ce ecou o să aibă. Însă, de când am început noi s-a păstrat tradiţia până astăzi, fără întrerupere”, a conchis el.

Actorii acestei piese sunt băieţi în vârstă de 15 – 20 de ani, ei nemaiputând fi aleşi dacă se căsătoresc. După ce joacă în piesă câţiva ani la rând, aceştia cedează locul altora, astfel încât tinerii cei mai de seamă din sat să poată evolua în îndrăgitul obicei popular.

„Sunt la Crai de cinci ani”, a afirmat Alin, un student de 19 ani, cel care l-a jucat în toată această perioadă pe Irod. El a preluat acest rol de la fratele său mai mare, care anterior a fost şi soldat.

Tot „veteran” este şi George, tot de 19 ani, elev în clasa a XII-a, care îl întruchipează pe Baltazar de cinci ani. Cei doi au menţionat că pentru ei este ultima dată când mai merg cu „craii”, pentru a lăsa şi altor tineri din sat posibilitatea să aibă această onoare.

Nou veniţi în grup sunt „păstorul”, „îngerul” şi „preotul”, acesta din urmă fratele mai mic al lui George. „Nu a fost greu să învăţăm rolurile. Ştiam de mai demult ce trebuie să spunem. Noi trei am avut puţine emoţii, dar restul, mai vechi, nu”, a afirmat adolescentul de 16 ani.

Craii colindă satul timp de trei zile pentru a le aduce gospodarilor noroc şi belşug în anul următor, începând cu Ajunul Crăciunului. Luni, în Ziua de Crăciun, înainte de a pleca din nou prin sat, ei au prezentat sceneta în biserică, la sfârşitul slujbei.

„Această scenetă este prezentată de atâtea generaţii şi continuă să fie prezentată, fapt pentru care le mulţumim acestor tineri”, a subliniat preotul Vasile Brumar.

Preotul paroh a menţionat că în Sâncel încă se mai păstrează tradiţiile şi mai ales cele în legătură cu Naşterea Domnului. „Una dintre tradiţiile cele mai frumoase este sceneta Crailor, care a fost dusă din generaţie în generaţie. Nădăjduim că aceste generaţii, aceşti tineri de astăzi care trăiesc într-o lume secularizată vor duce mai departe obiceiul şi-l vor preda copiilor lor, nepoţilor lor. Aşa cum întotdeauna, din neam în neam, s-au perpetuat aceste tradiţii de către oameni care au fost conştienţi de viaţa lor spirituală, suntem convinşi şi că în această lume secularizată vor fi oameni, cum sunt şi aceşti tineri, care preiau şi predau mai departe aceste tradiţii care s-au făcut toate spre mărirea lui Hristos”, a afirmat preotul.

Subiectul piesei se referă la întâlnirea dintre Irod şi cei trei ”crai” şi cu deosebire la drama tăierii celor 14.000 de prunci din ordinul lui Irod. Personajele acestui teatru religios sunt în număr de opt şi anume Irod, magii, denumiţi în zonă crai, Baltazar, Gaşpar şi Melchior, soldatul, preotul, îngerul şi ciobanul. Este cel mai popular obicei de Crăciun de pe Valea Târnavei Mici.

Sursa: AGERPRES/(A, AS – autor: Marinela Brumar, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)