Rămâi conectat

Din Județ

Mircea Hava: Regionalizarea? Un demers politicianist, făcut pe genunchi, în detrimentul cetăţenilor!

Publicat

în

Interviu cu Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia

Domnule primar, spaţiul public este dominat de un subiect care „le bate” pe toate celelalte – regionalizarea.  Credeţi că este o necesitate?
– Trebuie să găsim formula corectă pentru a ne prezenta mai bine interesele. Mă refer la comunităţi. Regionalizarea este o cale, nu o impunere. Şi nicidecum o temă politică de propagandă! Aşa cum pare azi! Este adevărat că o comunitate mai mare are mai multe şanse să fie ascultată atunci când cere ceva, are mai multe şanse să promoveze proiecte mari şi să-i fie acceptate, are mai multe oportunităţi. Acest adevăr a fost însă tradus eronat pentru populaţie, căreia i s-a spus că regionalizarea este o cerinţă a Uniunii Europene. Nu este adevărat. Suntem prea des minţiţi că UE ne cere una sau alta. Uniunea Europeană nu impune forma de organizare a unui stat. Uniunea Europeană cere, eventual, ca orice organizaţie care dă nişte bani, ca beneficiarii proiectelor finanţate să fie cât mai mulţi. Asta ar putea fi legătura dintre regionalizare şi Uniunea Europeană. Dar au existat şi pe exerciţiul bugetar 2007-2013 proiecte interjudeţene şi chiar regionale. Nu mai spun de cele judeţene, cum este cel derulat de Asociaţia Apa Alba prin care se extinde reţeaua de apă potabilă şi canalizare din judeţ şi se rezolvă problema staţiilor de epurare din mai multe oraşe, ori proiectul derulat de Asociaţia Intercomunitară Salubris şi Consiliul Judeţean Alba, prin care se creează un sistem de gestiune a deşeurilor pe teritoriul întregului judeţ Alba. La ambele asociaţii sunt preşedinte şi cunosc modul în care au fost construite atât asocierile, cât şi proiectele lor aflate în implementare. Cum spuneam, regionalizarea este o cale de promovare a unor astfel de proiecte mari. De aici însă şi până la graba asta este cale lungă. După părerea mea, România nu este pregătită acum pentru regionalizare. România are nevoie de regionalizare, dar nu făcută pe genunchi. Mai mult, oficiali ai Uniunii Europene ne-au transmis că acum este prea târziu să ne mai apucăm de regionalizare numai pentru atragerea banilor din exerciţiul bugetar european 2014-2020 pentru că nu vom avea timp să viabilizăm instituţiile care să funcţioneze corect. Şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici a declarat recent că elaborarea drafturilor de programe operaţionale şi alocările de fonduri pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 pentru programul REGIO se vor face pe structura regională existentă acum pentru că orice altă abordare ar însemna pierderea fondurilor. Deci despre ce vorbim? Dacă, totuşi, pentru absorbţia fondurilor europene s-ar face regionalizarea atunci instituţiile de contractare, monitorizare, control sunt deja la Alba Iulia. Specialiştii lor sunt aici! Ei lucrează de mai bine de 12 ani aici! O decizie politică înţeleaptă izvorâtă din necesitatea accesării fondurilor din viitorul exerciţiu financiar al UE ar lăsa la Alba Iulia capitala de regiune.
– Domnul Liviu Dragnea chiar a spus că aparatul funcţionăresc al actualelor ADR-uri va fi folosit pentru administrarea regiunilor.
– Dacă ar fi aşa, eu aş saluta o astfel de măsură. Dar vedeţi că există numeroase acţiuni, chiar şi cea cu domnul Johannis, care contrazic ideea aceasta promovată de cei de la PSD. Se fac tot felul de regionalizări de instituţii, am în vedere acţiunea domnului Nicolăescu, de exemplu, cu reorganizarea DSP-urilor, care trag spre stabilirea reşedinţei în alte oraşe decât în cele în care sunt sediile ADR-urilor. Vedem că atunci când vine vorba de regionalizare şi de gestionarea banilor care vin de la Uniunea Europeană nu prea este înţelegere în USL. Eu optez pentru varianta în care ADR-urile primesc personalitate juridică şi pe structura lor se construieşte viitoarea administraţie regională. Ar fi un mare atu pentru Alba Iulia. Noi nu avem aici numai ADR-ul Regiunii 7 Centru, ci avem şi Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Agenţia de Plăţi pentru Dezoltare Rurală şi Plăţi Centru, adică mulţi oameni pregătiţi care ştiu ce e de făcut pentru atragerea şi gestionarea fondurilor europene. Am avea şi spaţiile necesare pentru sediile acestor structuri extinse. Dar este tot atât de adevărat că sunt oraşe puternice în regiune care au tras şi vor trage în continuare pentru mutarea ADR. Şi tot atât de adevărat este că sunt politicieni cărora nu le pasă că lasă peste noapte sute, poate chiar mii de oameni pe drumuri, doar de dragul mutării unor instituţii în alte oraşe. Dacă acest lucru se va întâmpla, vor pleca toţi angajaţii instituţiilor regionale din Alba Iulia? Îi vedeţi pe toţi mutându-se sau făcând naveta în alt oraş? V-am dat doar un exemplu de aspect al regionalizării care nu se discută. Or, eu asta reproşez actualilor guvernanţi, lipsa de transparenţă, faptul că nu informează corect populaţia şi cu aspectele mai puţin plăcute ale regionalizării.
– Dar poate că vom avea totuşi câştig de cauză.
– Să dea Dumnezeu! Albaiulienii merită asta, acest oraş merită asta. S-au înşirat toate argumentele pentru care Alba Iulia ar merita să-şi recâştige rolul istoric important pe care l-a avut şi nu vreau să le repet. Dar jocurile se fac altfel. Liberalii l-au propulsat pe primarul Sibiului în poziţia de prim-vicepreşedinte, adică al doilea om în PNL. De ce-or fi făcut asta? De dragul lui Johannis? Nu, au făcut-o, repet, pentru a-şi întări prezenţa în Transilvania şi sunt convins că i-au promis sprijin pentru dezvoltarea Sibiului. Ce cale mai bună ar fi decât stabilirea reşedinţei de regiune acolo? Sigur că are şi Alba Iulia liberalii ei, dar din păcate pentru noi, ei nu sunt prea agreaţi la Bucureşti, indiferent ce încearcă să ne spună. Mişcarea a fost atât de surprinzătoare încât PSD este fără replică, iar această atitudine a social-democraţilor ne spune că Transilvania a fost lăsată influenţei liberalilor. Cum spuneam, păcat că liberalii noştri nu sunt poziţionaţi favorabil în raport cu Crin Antonescu. Klaus Johannis în schimb, este şi veţi vedea că liberalii de la centru, cei care decid, vor trage în favoarea Sibiului. Sunt convins în acelaşi timp că nici PSD nu şi-a spus ultimul cuvânt! Să vedem cine pierde şi cine câştigă din cearta lor! Oricum, nici unii, nici alţii nu au început abordarea regionalizării ca la carte. Nu au informat populaţia, nu au evaluat care e nivelul aşteptărilor cetăţenilor de la regionalizare. Nu le-au explicat oamenilor şi nici nu par că vor să facă eforturi serioase în aces sens, de ce este util acest proces de regionalizare. Cum le afectează viitorul şi viaţa de zi cu zi?! De altfel, vedeţi că în primele sondaje referitoare la regionalizare, românii sunt mai degrabă reticenţi. Nu o cunosc, nu o înţeleg. S-ar putea, dacă tot aşa merg lucrurile, nici să nu o vrea. Ce să mai vorbim că la 8 luni înainte de a regionaliza România, ne lipsesc studiile de impact, analizele cost-beneficiu, cercetările ştiinţifice, analizele demografice, structura forţei de muncă şi nivelul de pregătire al acesteia! Concluziile acestora ar fi trebuit azi dezbătute de oameni de ştiinţă, societatea civilă, oameni de afaceri, sindicate. Dar ce mai contează părerea celor mulţi pentru unii politicieni care deja stabilesc în negocieri secrete capitale şi guvernatori? Cadrul legal care trebuie să însoţească regionalizarea ar fi trebuit deja să se afle în consultare publică. Ce instituţii înfiinţăm la nivel regional? Cum alegem puterea legislativă regională? În ce structură? Guvernator numit de guvern sau regiune? Ales? Pe cât timp? Impactul regionalizării asupra taxelor şi impozitelor locale, asupra finanţelor publice locale? Cam multe semne de întrebare şi răspunsuri zero pentru timpul rămas până la momentul anunţat al modificării Constituţiei, referendumului şi datei de regionalizare – 1 ianuarie 2014.
Vedeţi, sunt atâtea lucruri importante de dezbătut, de stabilit, dar politicienii Puterii se concentrează pe reşedinţele de regiune. Lucrurile nu au fost încă bătute în cuie şi nici Braşovul nu este un adversar de ignorat, chiar dacă s-a vorbit prea puţin despre el în ultima vreme. Toţi ne-am concentrat pe mişcarea liberalilor cu Sibiul, dar am uitat o declaraţie veche de vreo lună a unui lider local, dar influent al PSD, care spunea că se discută, ba chiar s-a decis deja, în laboratoarele PSD, ca reşedinţele de regiune să fie oraşele stabilite ca poli de dezvoltare: Iaşi, Braşov, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Ploieşti şi Constanţa. Liderul care a făcut această declaraţie are şi el un interes, este preşedintele CJ Prahova şi vrea desigur, ca reşedinţa pentru regiunea lui să fie la Ploieşti. În acest caz, regiunea noastră se alege cu Braşovul. E o abordare greşită! În contextul regionalizării, aceste oraşe bogate vor fi şi mai bogate, iar cele sărace, vor deveni şi mai sărace. Este şi un tip de gândire care contrazice principiile de bază ale funcţionării UE, respectiv ale alocării de bani de către instituţiile europene. De exemplu, subsidiaritatea. Lecţia europeană pe care eu am învăţat-o este că Europa doreşte reducerea decalajelor între regiunile puternic dezvoltate şi cele mai slab dezvoltate, respectiv reducerea dezechilibrelor în interiorul regiunilor. Actuala Regiune Centru are bogaţii ei – Braşovul, Sibiul sau Târgu Mureşul. Dacă aplicăm lecţia europeană a regionalizării şi nu vorbim teorii când e vorba de dezvoltarea regională echilibrată, de coeziune socială, de atragere de fonduri cu un număr mare de beneficiari, pentru proiecte majore, atunci Alba Iulia trebuie să fie capitala regiunii Centru.
– Poate că nu va fi doar o reşedinţă de regiune. Domnul Dragnea a afirmat că vor fi mai multe reşedinţe, una administrativă, alta ecomonică, alta culturală, una religioasă…
– Şi noi ce ne alegem, reşedinţa religioasă?! Mitropolia de care aparţinem este, culmea, la Sibiu! Mutăm mitropolia? Sau vom fi capitala culturală? Că tot vor unii asta cu atât sârg. Ce beneficii ne aduce un astfel de titlu? Câte instituţii deconcentrate ar rămâne aici în aceste condiţii? Una singură! Compensează ea celelalte pierderi de locuri de muncă? Oricum eu cred că nu vom avea parte de reşedinţe multiple. Chiar dacă, la început, ele vor fi aşa organizate, să fiţi siguri că reşedinţa administrativă va trage sforile în aşa fel încât în câţiva ani să mute toate deconcentratele în acelaşi oraş. Şi să vedeţi atunci dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu! O poveste. Întotdeauna politicienii urmăresc concentrarea puterii, nu dispersarea ei. Povestea asta cu reşedinţele multiple are un singur rol, de a adormi temerile că vor apărea decalaje mari în dezvoltarea oraşelor şi a zonelor din regiune. Dar decalajele vor apărea. Cel mai bine simt asta cetăţenii. Cei mai în vârstă îşi amintesc cum era Alba Iulia înainte de înfiinţarea judeţului Alba. Nu era nici reţea de apă potabilă, nici canalizare, nicio dezvoltare edilitară. Asta ne dorim? Eu nu, şi nici cetăţenii. Mă refer la cei pe care îi interesează acest lucru. Niciun stat care a făcut regionalizare nu a făcut-o peste noapte sau fără a-şi informa corect şi a-şi consulta cetăţenii. Doar la noi este această grabă!
– Care ar fi explicaţia pentru grabă?
– Din nou sunt nevoit să spun, interesele politice care au luat-o înaintea intereselor oamenilor de rând. Azi parcă regionalizarea se face pentru politicieni şi nu pentru cetăţeni! USL este acum pe cai mari şi încă nu s-a erodat încrederea populaţiei în ei, deşi au luat unele măsuri economice cu impact negativ asupra nivelului de trai, vor dispărea mii de posturi din sistemul bugetar, mediul privat nu este sprijinit, ci împovărat cu mai multe taxe, vedeţi doar impozitele noi din agricultură… În iarna aceasta aveam deja cu 100.000 de şomeri mai mult, ca în iarna trecută. PDL a plătit politic pentru că a tăiat din salariile bugetarilor, dar nu i-a concediat, că a ales să sprijine investiţiile şi mediul economic, pentru a putea menţine în vremuri de criză locuri de muncă care să aducă venituri bugetului de stat şi de aici să fie redistribuite spre salarii în sistemul bugetar, pensii, educaţie, sănătate sau asistenţă socială. Sunt curios daca guvernul USL reduce 200.000 de funcţionari publici din administraţie, unde se vor angaja aceştia? Mediul privat nu prea are loc să îi primească! Regionalizarea trebuie să treacă prin referendum, ca şi modificarea Constituţiei, care iar se face cu spatele la cetăţean. Ori, ei speră că purtaţi încă de valul care le-a adus câştigarea alegerilor din decembrie 2012, să pună mâna pe şi mai multă putere.
– Nu putem încheia această discuţie, din care reiese că regionalizarea se discută şi se tranşează doar politic, fără câteva precizări referitoare la recenta dumneavoastră declaraţie privind disponibilitatea de a trece la un alt partid politic dacă aţi fi sigur că un astfel de gest ar contrabalansa înregimentarea în PNL a primarului Sibiului, Klaus Johannis şi ar da astfel o şansă reală municipiului Alba Iulia să devină reşedinţă de regiune. Declaraţia a stârnit numeroase comentarii din care s-a înţeles că… nu s-a înţeles prea mult. Puteţi face câteva precizări? Aveţi vreun partid în vedere?
– Cred că precizările sunt chiar necesare. Am văzut şi eu că unii nu au înţeles, iar alţii au înţeles, dar din adversitate politică încearcă să folosească acea declaraţie pentru a mă arăta cu degetul ca pe un trădător. Şi ştim cu toţii că „trădătorii” nu sunt persoane de încredere. Ei bine, eu spun aşa, pentru mine cei mai importanţi sunt albaiulienii şi oraşul căruia îi sunt primar de atâţia ani. Am dovedit prin tot ce am făcut că înainte de orice, interesul meu a fost pentru dezvoltarea oraşului. Doar cei rău intenţionaţi pot spune că Alba Iulia nu s-a dezvoltat din punct de vedere edilitar în toţi aceşti ani. S-au făcut eforturi din partea tuturor, a cetăţenilor şi a administraţiei şi e păcat să pierdem acum. Numai un naiv poate crede că mişcarea cu Johannis nu are mai multe ţinte. Liberalii îşi întăresc poziţiile în Transilvania, iar preţul plătit este favorizarea Sibiului în competiţia pentru stabilirea reşedinţei de regiune. Johannis este un primar care, ca şi mine, ar face totul pentru oraşul lui. M-aţi întrebat dacă am vreun partid în vedere. Eu am în vedere acum Partidul Democrat Liberal, dar dacă ar fi să facem o construcţie ipotetică, pornind de la premisa că liberalii au făcut o mutare importantă şi inteligentă, care este concluzia logică? Ce aş putea face, o mişcare de acelaşi calibru? Săgeţile liberalilor ţintesc Sibiul, Johannis guvernator de regiune. Reprezentanţii lor din Alba Iulia au admis deja public acest fapt, iar declaraţiile primarului din Sibiu sunt clare în acest sens. „Sunt un pic între poziţia de prim-vicepreşedinte al partidului şi primar. Dar ca şi primar v-am spus şi rămân la ideea asta, că Sibiul este un candidat foarte bun (…). Sper ca sibienii să înţeleagă că este o mişcare pe care am gândit-o pentru Sibiu, şi nu împotriva Sibiului. Sper să înţeleagă că nu mă voi îndepărta nici de Sibiu, nici de sibieni”, a declarat Johannis, care a adăugat că va face tot ce poate pentru ca Sibiul să devină capitala regiunii. Decizia privind regionalizarea se va lua politic. Johannis nu vrea, nu luptă să fie guvernator de regiune la Alba Iulia, Johannis luptă să fie guvernator la Sibiu, iar primul front deschis este cu administraţia din Braşov. Cu colegii săi liberali din Alba şi Alba Iulia a cam încheiat deja socotelile. Sper să revină la realitate şi ei. Albaiulienii şi locuitorii judeţului Alba nu pot fi prostiţi, dar nici trădaţi, cum se pare că s-a întâmplat deja.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Blaj Info și pe GOOGLE NEWS

Publicitate
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din Județ

Alba rămâne codașa turismului din Regiunea Centru în luna iunie 2025 | blajinfo.ro

Publicat

în

Sejururile sunt scurte și gradul de ocupare modest | blajinfo.ro

Județul Alba, cu ai săi munți, cetăți și sate pitorești, rămâne un punct de atracție constant pe harta turismului românesc, însă datele oficiale pentru luna iunie 2025 arată că județul are în continuare un drum lung de parcurs pentru a ține pasul cu motoarele turistice ale Regiunii Centru.

Potrivit statisticilor, în unitățile de cazare din Alba (cele cu cel puțin 10 locuri de cazare) au fost înregistrați 26.903 turiști. Aceștia reprezintă 2,1% din totalul la nivel național, cifră care poate părea modestă dacă o comparăm cu marile centre turistice precum Brașov sau Sibiu, dar care arată totuși o prezență constantă.

Față de luna mai, numărul vizitatorilor a crescut cu 6,5% (adică 1.638 persoane în plus), semn că sezonul de vară începe să prindă avânt, însă comparativ cu iunie 2024 se remarcă o scădere de 4,1% (cu 1.160 persoane mai puțin).

Cei mai mulți dintre turiștii care au poposit în Alba au ales să doarmă în hoteluri (34,3% din total), semn că infrastructura modernă rămâne prima opțiune, dar nu lipsesc nici atracțiile mai intime și autentice. Mulți turiști au ales, în luna iunie, hoteluri Alba Iulia 4 stele , ceea ce a adus o creștere a numărului de cazări față de luna precedentă

Pensiunile agroturistice au adunat un procent considerabil (24%), fiind dovada clară că tot mai mulți vizitatori vor experiențe legate de viața de la sat și de tradițiile locale. În același timp, apartamentele și camerele de închiriat au strâns 18,5% din preferințe, iar pensiunile turistice clasice-11,8%.

În iunie, s-au contabilizat 46.194 înnoptări, cu aproape 10% mai multe decât în luna mai, dar cu 5% mai puține față de anul trecut.

Durata medie a șederii a fost de 1,71 zile, adică sub două nopți, ceea ce sugerează că județul Alba rămâne în mare parte o destinație de weekend sau de scurtă vizită, spre deosebire de alte județe din regiune unde turiștii aleg să stea mai mult.

O altă cifră interesantă ține de profilul vizitatorilor: în iunie 2025, 79,5% dintre turiștii din Alba au fost români (21.377 persoane), iar străinii au reprezentat 20,5% (5.526 persoane).

În primele șase luni ale anului, Alba a adunat 108.479 turiști, ceea ce înseamnă o creștere de 2% față de aceeași perioadă din 2024. Dintre aceștia, 85,7% au fost români, iar 14,3% străini.

Cifrele arată că Alba rămâne o destinație mai degrabă internă, pentru publicul local și național, în timp ce atragerea unui număr mai mare de vizitatori din afara granițelor rămâne un punct sensibil. Tot mai mulți turiști aleg cazare Alba Iulia cu piscină interioară, atrași de istoria orașului și de ofertele variate ale hotelurilor și pensiunilor

Gradul de ocupare a locurilor de cazare a fost de 20%, adică semnificativ mai mic decât media regională (25,9%) și mult sub media națională (30,1%).

Dacă privim însă la nivel regional, imaginea se schimbă radical: în Regiunea Centru formată din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, au fost înregistrate în iunie 270.124 sosiri, ceea ce reprezintă 20,8% din totalul național.

Motorul principal rămâne Brașovul, care cu 105.555 turiști adună 39,1% din vizitatorii regiunii.

Sibiul se menține și el pe val, cu aproape 60.000 de turiști, iar Mureșul a depășit 46.000 de vizitatori. La polul opus se află Covasna, cu doar 13.391 turiști, dar cu o particularitate notabilă: durata medie a șederii a fost de 4,24 zile, cea mai mare din regiune și de peste două ori mai mare decât în Alba.

Această diferență arată că în timp ce unele județe atrag prin flux mare de turiști de scurtă durată, altele se bazează pe vizite mai lungi, care aduc beneficii economice mai consistente.

În privința tipurilor de cazare, Regiunea Centru arată o imagine echilibrată, dar cu predominanța hotelurilor, care însumează 56,3% din totalul sosirilor. Urmează apartamentele și camerele de închiriat (12,1%), pensiunile agroturistice (11,9%) și pensiunile turistice (10,9%).

În total, au fost înregistrate 512.499 înnoptări în iunie, adică 18% din totalul național. Aici hotelurile conduc detașat, cu 55,8% din înnoptări, urmate de pensiunile agroturistice (12,2%) și apartamente/camere de închiriat (12,1%).

În ceea ce privește durata medie a sejurului, la nivel regional aceasta este de 1,90 zile, deci mai lungă decât în Alba, dar încă sub potențialul pe care destinațiile montane și culturale l-ar putea oferi.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare confirmă și el discrepanțele din regiune: media pe Centru a fost de 25,9% în iunie, dar cu variații spectaculoase între județe.

Covasna a înregistrat un impresionant 41,7%, urmată de Mureș cu 33% și Sibiu cu 28,5%. Brașovul a avut 23%, Harghita 20,9%, iar Alba a rămas la coada clasamentului cu doar 20%.

Prin urmare, județul Alba se află la un nivel intermediar: atrage constant turiști, însă în principal pentru șederi scurte și cu un grad de ocupare modest.

Regiunea Centru, privită în ansamblu, are un turism diversificat, cu Brașovul ca principal magnet, Sibiul și Mureșul în creștere, iar Covasna ca exemplu de eficiență prin sejururi mai lungi.

Pentru Alba, provocarea rămâne să găsească modalități de a-i convinge pe turiști să rămână mai mult și să revină mai des.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Blaj Info și pe GOOGLE NEWS

Citește mai mult

Din Județ

Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025: Peste 900.000 de romani își serbează onomastica în 23 aprilie | blajinfo.ro

Publicat

în

Români care îşi sărbătoresc onomastica – Nume care se sărbătoresc de Sfântul Gheorghe 2025 | blajinfo.ro

Peste 900.000 de romani își serbează onomastica, în 23 aprilie, cu ocazia Sfântului Gheorghe. Sfântul Mare Mucenic s-a născut în Capadocia într-o familie creștina și a trăit in timpul domniei împăratului Diocletian.

Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Gheorghe

Din cei peste 900.000 de romani care poarta numele Sfantului Mare Mucenic Gheorghe peste 700.000 sunt bărbați si peste 180.000 femei.

Din totalul romancelor, peste 130.00 poarta numele de Georgeta, alte peste 33.000 – Gheorghita sau Ghiorghita si peste 14.000 – Geta, in timp ce peste 500 femei poarta numele de Ghita.

La barbati, numele Gheorghe, Ghiorghe se regaseste in peste 550.000 dintre cazuri, George – peste 140.000, Gheorghita, Ghiorghita – peste 24.00, iar peste 4.800 de romani poarta numele Ghita.

Legenda Sfantului Gheorghe

S-a inrolat in armata romana si, parcurgand ierarhia militara, Sf. Gheorghe s-a facut remarcat prin faptele de arme. In ciuda decretului impotriva crestinilor, emis de Diocletian in 303, Sf. Gheorghe a ales sa-si marturiseasca public credinta crestina. Din ordin imperial, sfantul a fost intemnitat si supus torturii pentru a-si renega credinta. Loviri cu sulita, lespezile de piatra asezate pe piept, trasul pe roata, groapa cu var, incaltamintea cu cuie, bautura otravita, bataia cu vana de bou si toate celelalte torturi nu au reusit sa-l faca sa renunte la credinta sa.

Martorii suferintelor Sfantului Gheorghe, uimiti de puterea sa de a rezista la durere, au renuntat la credinta in zeitati pagane, imbratisand crestinismul. O dovada a sfinteniei sale o reprezinta o minune savarsita de Sf. Gheorghe in timpul intemnitarii sale. Atingand trupul unui detinut mort din celula sa, acesta a inviat, convingand-o astfel chiar pe imparateasa Alexandra, sotia lui Diocletian, sa se crestineze. Intrucat Sf. Gheorghe a respins oferta imparatului de a-i acorda inalte onoruri in schimbul renuntarii la crestinism, Diocletian a ordonat omorarea prin decapitare a Sf. Gheorghe si a sotiei sale.

Citește și: MESAJE de Sfântul Gheorghe. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui

In constiinta populara romaneasca, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenti sfinti, numeroase biserici purtand hramul sau. Exista numeroase orase in Romania care poarta numele Sfantului Gheorghe si chiar unul dintre cele trei brate ale Dunarii este denumit astfel. Imaginea Sf. Gheorghe ucigand balaurul este prezenta si pe steagul Moldovei medievale trimis de Stefan cel Mare la Manastirea Zografu de la Muntele Athos.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai preţuiţi sfinţi. De neam bun, a îmbrăţişat de tânăr carierea armelor, distingându-se repede prin curajul şi abilităţile sale. În timpul prigoanei creştinilor, Sfântul şi-a mărturisit şi el cu tărie credinţa şi, după ameninţări şi torturi, a fost executat din porunca aceluiaşi împărat pe care îl servise în lupte şi războaie.

Gheorghe – din greacă: agricultor, lucrător al pământului, acest nume deosebit, atât de răspândit la noi, la români, ne arată că omul trebuie să fie, înainte de toate, harnic şi gospodar. – „Lucrul face sănătate, trândăvia tot păcate.” – Proverb românesc.

Derivate: George, Georgeta, Georgiana, Geta, Gina, Gelu, Geo, Gică, Gherghina, Ioiga, Iordache ş.a.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Blaj Info și pe GOOGLE NEWS

Citește mai mult

Din Județ

Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | blajinfo.ro

Publicat

în

Calendar creștin: Când cade Pastele ortodox 2026 și Paștele catolic 2026.  • Paște 2026 | blajinfo.ro

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

Când cade Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

CÂND SE VA SĂRBĂTORII PASTELE 2026 și în următorii ani:

Când pică Paştele Ortodox în anii 2020-2030

Paștele Ortodox 2020 – 19 aprilie
Paștele Ortodox 2021 – 2 mai
Paștele Ortodox 2022 – 24 aprilie
Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie

Citește și: Mesaje de Paște fericit. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor

Când cade Paştele Catolic între anii 2020-2030

Paștele Catolic 2020 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2021 – 4 aprilie
Paștele Catolic 2022 – 17 aprilie
Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie
Paștele Catolic 2024 – 31 martie
Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
Paștele Catolic 2026 – 5 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 28 martie
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

Citește și: Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Blaj Info și pe GOOGLE NEWS

Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din Zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea Ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

blajinfo, stiri blaj, informatii blaj