Actualitate
În 6 ianuarie, creştinii ortodocși de rit nou sărbătoresc Botezul Domnului. Datini şi obiceiuri de Bobotează.
Ziua a şasea a lunii ianuarie este ziua în care Iisus Hristos s-a descoperit lumii. În fiecare an, pe data de 6 ianuarie, creştinii prăznuiesc Botezul Domnului Iisus Hristos, cunoscut în popor sub denumirea de Bobotează. Botezul Mântuitorului în Iordan, de către Sfântul Ioan Botezătorul, poartă şi denumirea de “Epifania” sau “Teofania”, termeni care provin din limba greacă şi înseamnă “arătare”, “descoperire”. Atunci când Ioan a acceptat să-l boteze pe Mântuitorul, Hristos S-a descoperit lumii ca Fiu al lui Dumnezeu: cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel peste El, iar Tatăl a mărturisit: “Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Sfântul Ioan Gură de Aur spune în acest sens, că Hristos “n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat”.

Prima menţiune despre existenţa acestei sărbători, datează din secolul al ÎI lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. La început, Boboteaza era prăznuită în Răsărit împreună cu Naşterea Domnului, pe data de 6 ianuarie. În Apus nu avem dovezi despre ţinerea acestei sărbători înainte de sec. al IV lea. Din secolul al IV-lea a fost adoptată şi de apuseni. Tot atunci au fost despărţite cele două mari sărbători: 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Naşterii Domnului şi 6 ianuarie pentru Botezul Domnului. Boboteaza a devenit cu vremea, încă din sec. al V lea, în mentalitatea populară, şi Sărbătoarea celor trei magi. Apusenii susţin că relicvele lor s-ar fi păstrat mai întâi în Milan, de unde ar fi fost furate de cancelarul lui Frederic Barbarosa şi duse la Colonia, unde s-ar păstra şi astăzi.
Boboteaza – sfinţirea apei:
În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi preoţilor se sfinţeşte Agheasma Mare. Creştinii ortodocşi gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, în perioada 5 ianuarie – 14 ianuarie şi la recomandarea duhovnicului. Agheasma Mare este folosită, în Ajunul Bobotezei, la sfinţirea casele credincioşilor şi locuitorii acestora. Tot cu ea se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, cum ar fi: binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, sfinţirea crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor liturgice, sfinţirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir.
Datini şi obiceiuri de Bobotează:
Ultima zi a ciclului sărbătorilor de iarnă, Boboteaza, cuprinde motive specifice tuturor zilelor de renovare ale anului, inclusiv ospetele şi manifestările orgiastice. Petrecerea zgomotoasă a femeilor căsătorite organizată în ziua şi noaptea de Sântion (7 ianuarie, a doua zi după Bobotează) care păstrează amintirea manifestărilor specifice cultului zeului Dionisios este numită, în judeţele din sud-estul României (Buzău, Vrancea, Brăila, Tulcea şi Constanţa), Ziua Femeilor, Iordănitul sau Tontoroiul Femeilor. Nevestele se adunau în cete de 10-30 de persoane la o gazdă. Aduceau cu ele alimente (ouă, faină, carne) şi, bineînţeles, băutură.
După ce mâncau şi beau din belşug spunând că se iordănesc (sinonim pentru beţie), cântau, jucau, chiuiau, ieşeau pe drum unde înfăşcau bărbaţii ieşiţi întâmplător în calea lor, îi ridicau şi îi duceau cu forţa la rău sau la lac sub ameninţarea că-i arunca în apă. Aceştia se răscumpărau cu un dar, de obicei cu o vadră de vin, unitate de măsură egală cu 10 litri. Dădeau ce li se cereau şi scăpau. De altfel, nici nu aveau ce face! Se urcau pe o grapă trasă pe rând de alte femei, mergeau prin case şi stropeau cu apă pe cei întâlniţi, făceau tot felul de năzdrăvănii. Acum la Tontoroiul Femeilor cunoscutele norme de bună-cuviinţă ale satului tradiţional erau abolite iar excesele de băutură şi petreceri peste măsură tolerate. De altfel, femeile se considerau în această zi mai tari şi cu mai multe drepturi decât bărbaţii: lăsau toate obligaţiile de soţie şi mamă în seama soacrelor şi chiar a bărbaţilor, chefuiau şi se distrau între ele fără să dea cuiva socoteală.
În unele sate ceata femeilor căsătorite primea în rândurile sale tinerele neveste, căsătorite în anul încheiat, printr-o ceremonie specială: acestea erau duse la râu şi stropite cu apă. Elemente ale acestei petreceri de pomină sunt păstrate astăzi de femeile din comună Pantelimon, din imediata apropiere a oraşului Bucureşti. Ca origine, ciudatul obicei este o supravieţuire a cultului dedicat zeului Dionisios, care, printre altele, se manifestă prin dansuri frenetice şi extaz mistic inclusiv în cetăţile antice de la Marea Neagră (Calatis, Histria, Tomis). De remarcat că în calendarul Cetăţii Calatis, pe ruinele căruia s-a ridicat Mangalia de astăzi, o lună a anului era dedicată lui Dionisios zeu al vegetaţiei, viţei de vie şi beţiilor rituale, dovada că acesta făcea parte din panteonul local. Unii specialişti i-au găsit originea în lumea tracică (Epoca Fierului, Epoca Bronzului), alţii, mai recent, sunt de părere că această divinitate vine din adâncurile religiilor micro-asiatice şi egeene, din epoca neolitică. Indiferent de disputele legate de originea teritorială a zeului, un lucru este cert, cultul sau, atât de răspândit în antichitate încât a tins să devină o religie universală cu care a avut serios de luptat creştinismul, supravieţuieşte astăzi la români sub forma obiceiului Iordănitul femeilor.
Totuşi, practica specifică zilei de 6 ianuarie se leagă de alungarea spiritelor rele în lăcaşurile lor subpământene, purificarea văzduhului prin zgomote, stropitul cu aghiazmă a vitelor, caselor, construcţiilor anexe, încurarea cailor. Spiritele morţilor care au sălăşluit printre cei vii în timpul celor 12 zile, ospătate şi venerate pentru a le câştiga bunăvoinţa în prorocirile şi pronosticurile de Anul Nou, trebuiau alungate prin toate mijloacele posibile.
Sursa: crestinortodox.ro
Actualitate
Sâmbătă, 15 noiembrie 2025, în Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj a avut loc ceremonia de Întronizare a Preafericitului Părinte Claudiu-Lucian Pop, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică)
Întronizarea celui de-al doilea Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică), Preafericirea Sa Claudiu-Lucian Pop, a avut loc sâmbătă, 15 noiembrie 2025, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj.
Clerul Bisericii Blajului, persoanele consacrate și credincioșii s-au unit în rugăciune spre a cere binecuvântarea Domnului pentru slujirea noului Arhipăstor, împreună cu înalți reprezentanți ai Bisericii Catolice, ai altor confesiuni și religii, precum și ai vieții publice.
În tradiția răsăriteană, Întronizarea (sau Înscăunarea) este actul solemn prin care noul Arhiepiscop Major își asumă, în mod canonic și liturgic, conducerea și slujirea Bisericii sale, prin care noul Păstor își încredințează viața întreagă lui Cristos și poporului Său.
• Drumul spre tron
Începând cu ora 10:45, Clopotul cel Mare a însoțit procesiunea solemnă de la Curia Arhiepiscopiei Majore spre Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj, în care Preafericirea Sa Claudiu-Lucian Pop a fost însoțit de Eminența Sa Cardinalul Claudio Gugerotti, Prefectul Dicasterului pentru Bisericile Orientale, de Excelența Sa Giampiero Gloder, Nunțiul Apostolic în România și în Republica Moldova, de membrii Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, de Preasfinția Sa Laszlo Bocskei, Președintele Conferinței Episcopilor din România și de Episcopii membri ai Conferinței, de reprezentanții Bisericilor Catolice Orientale Surori, precum și de Protosincelii și Sincelii tuturor Eparhiilor Bisericii noastre, alături de Protopopii și Consilierii Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș.
• Binecuvântarea și chemarea Spiritului Sfânt
După sărutarea Sfântului Altar, Preafericirea Sa Claudiu a primit din mâinile Cardinalului Prefect al Dicasterului mantia arhierească, omoforul, mitra și toiagul arhieresc, însoțite de exclamația solemnă „AXIOS – Vrednic este!”. Mantia este semnul vizibil al îmbrăcării în harul și în responsabilitatea slujirii; Omoforul amintește de oaia pierdută purtată de Cristos pe umeri, imagine a grijii părintești; Toiagul arhieresc primit este toiagul Predecesorului pe Scaunul Bisericii Blajului, Preafericitul Părinte Cardinal Lucian, păstor blând și luminat, a cărui viață a fost dăruită slujirii lui Cristos și poporului lui Dumnezeu, simbolizând autoritatea spirituală exercitată cu blândețe și discernământ.
Noul Arhiepiscop Major, ridicând diherotriherele și binecuvântând în cele patru direcții, spre altar, spre credincioși, spre miazăzi și spre miazănoapte, a invocat harului Domnului peste întreaga lume, peste Biserica întreagă și peste toți cei care caută lumina lui Cristos, fiind semnul binecuvântării Bisericii către toți fiii ei, oriunde s-ar afla.
Ulterior, Preafericirea Sa Claudiu a fost condus la Tronul Arhiepiscopal Major de Cardinalul Claudio Gugerotti. Tronul Arhieresc însuși este semn al ascultării și al rugăciunii. De acolo, Păstorul Bisericii se roagă alături de popor, binecuvântând și însoțind drumul de credință al fiecărui credincios.
Preasfinția Sa Cristian Dumitru Crișan, Episcopul Curiei Arhiepiscopale Majore, a dat citire Scrisorii Sfântului Părinte Papa Leon al XIV-lea, de confirmare a alegerii Arhiepiscopului Major de Făgăraș și Alba Iulia al Românilor, din data de 5 noiembrie 2025.
• Sfânta Liturghie, comuniunea Bisericii
După salutul de felicitare pe care toți Ierarhii prezenți l-au adresat noului Întâistătător, urmat de înveșmântarea solemnă liturgică, a fost celebrată Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, prezidată de Preafericirea Sa Claudiu-Lucian Pop, răspunsurile fiind oferite de Corul Angeli al Catedralei „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca.
În omilia rostită, Preafericirea Sa, a subliniat: „exemplul Fericiților Episcopi Martiri îmi vorbește, astăzi, când, prin harul și binecuvântarea Domnului, îmi încep slujirea de părinte al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. În aceste clipe, atât de pline de emoție, ei mă inspiră și mă ajută cu rugăciunile lor. Călăuzit de ei, mă regăsesc la rândul meu în chipul tatălui din Evanghelie și strig: „Doamne, Doamne, caută din cer și vezi, și cercetează via aceasta pe care a sădit-o dreapta Ta și o desăvârșește pe ea!” (Ps. 79,15-16). Ocrotește, Doamne, Biserica noastră! Întărește-o pe calea credinței și a iubirii, pentru ca să Te mărturisească cu bucurie și curaj, să fie izvor de speranță în sânul poporului român!”.
În mesajul rostit cu acest prilej solemn, la sfârșitul celebrării, Eminența Sa Cardinalul Claudio Gugerotti, Prefectul Dicasterului pentru Bisericile Orientale a afirmat: „în cuvintele mele se regăsește toată afecțiunea îmbrățișării pe care Papa v-o oferă astăzi, pentru a vă spune: „Suntem cu tine, nu te teme!”(…) Aceasta este binecuvântarea pe care Papa Leon v-o dăruiește Dumneavoastră și întregii Biserici, vă transmite că vă poartă în rugăciunile sale și – trebuie să spun, de data aceasta, așa cum am văzut în ochii lui – este foarte satisfăcut că vede o Biserică atât de frumoasă”.
Doamna Diana Punga, Consilier de Stat pentru relația cu societatea civilă – Departamentul Administrație, Politici Publice și Societate Civilă a dat citire mesajului Președintelui României, Excelența Sa Domnul Nicușor Dan, în care Șeful Statului a arătat că „după tragicele evenimente din 1989 și redobândirea libertății, Biserica Greco-Catolică s-a afirmat ca partener de dialog valoros, în raport cu instituțiile statului și cu toate cultele religioase, reafirmând spiritul autentic al fraternității și al unității între creștini, și mai presus de toate, puterea de a ierta. Într-un moment în care societatea are nevoie, mai mult ca oricând, de reconciliere, Biserica ne poate arăta, grație valorilor și exemplelor sale vii, calea spre renaștere și reconstrucție”.
În discursul rostit la această solemnă celebrare, Excelența Sa Giampiero Gloder, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, a subliniat că „prezența Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, a marcat istoria și continuă să marcheze și astăzi drumul acestei națiuni, promovând valorile creștine care se află la baza culturii și a identității sale, după cum stau și la baza culturii și civilizației europene”.
Din partea Guvernului României, a vorbit Excelența Sa Ciprian Olinici, Secretar de stat pentru Culte: „Astăzi, Preafericirea Voastră sunteți chemat să continuați această misiune deopotrivă sacră și istorică: să așezați în prezent moștenirea unui trecut care nu a fost doar glorios, ci și martiric; să purtați mai departe această vocație de luminare, de formare și de unitate; să faceți ca această Biserică — născută în pământul Ardealului și maturizată în suferință — să rămână un semn de statornicie într-o vreme în care românii au din nou nevoie de repere, de rădăcini și de speranță”.
• Împreună
La ceremonia Întronizării au fost prezenți Excelența Sa Mircea Abrudean – Președintele Senatului României, Excelența Sa Roberto Musneci – Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta în România, Excelența Sa Deputatul Silviu Vexler – Președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Domnul Nicolae Albu – Prefectul Județului Alba, Domnul Ion Dumitrel – Președintele Consiliului Județean Alba, Domnul Vakar Istvan – Vice Președintele Consiliului Județean Cluj, Domnul Gheorghe Valentin Rotar – Primarul Municipiului Blaj și alți oaspeți de seamă.
Din partea celorlalte Biserici Orientale Catolice, au participat Înalt Preasfinția Sa Jozef Maxim, Arhiepiscop greco-catolic de Prešov (Slovacia), Înalt Preasfinția Sa Fülöp Kocsis, Arhiepiscop și Mitropolit al Bisericii Greco-Catolice Maghiare și Preasfinția Sa Andriy Khimyak, Secretarul Sinodului Episcopilor Bisericii Greco-Catolice din Ucraina și delegat al Preafericirii Sale Sviatoslav Shevchuk, Arhiepiscop Major. Au participat totodată, Părintele Yuriy Kolasa, Delegat al Ordinariatului pentru Catolicii Orientali din Austria și Părintele Jean Marie Humeau, Delegat al Ordinariatului pentru Catolicii Orientali din Franța.
Alături de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu Pop, Arhiepiscop Ortodox de Alba Iulia – delegatul Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Preafericirea Sa Daniel, la celebrarea Întronizării au luat parte Preasfinția Sa Datev Hagopian, Episcopul Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România, Eminența Sa Iusuf Murat, muftiul Cultului Musulman din România, Domnul Episcop Kolumbán Vilmos József, Episcopul Eparhiei Reformate de Ardeal, Episcopul Unitarian Kovács István, Dl. Ioan Ceuță, Președintele Cultului Adunările lui Dumnezeu din România, Domnul Fejer Oliver, delegatul Bisericii Evanghelice Luterane, Părintele Bruno Frohlich, delegatul Bisericii Evanghelice CA, precum și Domnul Bunea Vasile, delegatul Bisericii Creștine după Evanghelie din România, alături de alți distinși invitați.
Preasfinția Sa Claudiu-Lucian Pop, Episcop Eparhial de Cluj-Gherla, a fost ales, în 5 noiembrie 2025, Arhiepiscop și Mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș și Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, de către Sinodul Episcopilor, reunit în sesiune extraordinară la Roma.
Alegerea a fost confirmată de Sfântul Părinte Leon al XIV-lea, potrivit normelor canonice.
Pe Stăpânul și Arhiereul nostru, Doamne îl păzește! Întru mulți ani!
Biroul de Presă al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș
Actualitate
Doi bărbați din Alba, care au spart o biserică din Copșa Mică și au sustras mai multe bunuri, identificați de un polițist din Blaj
Un agent principal de poliție din Blaj a identificat doi bărbați, suspecți în spargerea și furtul mai multor bunuri dintr-o biserică din Copșa Mică, dați în urmărire de IPJ Sibiu.
„În cursul zilei de ieri, 16 noiembrie 2025, în timp ce se afla pe strada Eroilor din Municipiul Blaj, colegul nostru, agent principal de poliție Ursu Vlad, din cadrul Poliției Municipiului Blaj, a observat două figuri cunoscute, care i-au atras atenția.
Ultima dată îi văzuse pe cei doi bărbați în niște fotografii diseminate operativ de către Poliția Orașului Copșa Mică, în vederea identificării a doi bărbați, în vârstă de 19 și 28 de ani, bănuiți că ar fi pătruns într-o biserică din Copșa Mică, de unde ar fi sustras bunuri în valoare de aproximativ 6.000 de euro.
Polițistul se afla în timpul liber, însă nu a ezitat și a intervenit, solicitând sprijin colegilor, pentru a-i conduce la sediul poliției.
Ulterior, cei doi bărbați au fost preluați de polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliției Orașului Copșa Mică, în vederea dispunerii de măsuri legale.
Agentul principal de poliție Ursu Vlad este polițist din 2018, când a terminat Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca”, a transmis IPJ Alba.
Actualitate
ÎPS Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, prezent la ceremonia de întronizare a Preafericitului Părinte Claudiu Pop, noul Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică)
Sâmbătă, 15 noiembrie 2025, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a fost prezent la Catedrala Arhiepiscopală Majoră Greco-Catolică „Sfânta Treime” din Municipiul Blaj.
De la ora 11.00, ÎPS Irineu a participat, în calitate de delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și de reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române, la ceremonia de întronizare a Preafericitului Părinte Claudiu Pop, noul Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică) și la Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur.
Ceremoniile solemne au fost oficiate în prezența unui numeros sobor de ierarhi greco-catolici și romano-catolici din România și de peste hotare. De asemenea, amintim prezența domnului Mircea Abrudean,
Președintele Senatului României, a domnului Ciprian Olinici, Secretarul de Stat pentru Culte, a domnului Nicolae Albu, Prefectul Județului Alba, a domnului Ion Dumitrel, Președintele Consiliului Județean Alba, și a doamnei Diana Pungă, Consilier de Stat pentru relația cu societatea civilă, care a transmis mesajul Președintelui României.
Preafericitului Părinte Claudiu Pop a fost ales în demnitatea de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, în cadrul sesiunii extraordinare a Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, derulate în perioada 2-6 noiembrie 2025, la Roma. Anterior, începând cu anul 1994, scaunul de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, a fost ocupat de către Cardinalul Lucian Mureșan, trecut în veșnicie la data de 25 septembrie 2025, la vârsta de 94 de ani.
-
Din Județacum 7 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | blajinfo.ro
-
Mondenacum 3 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | blajinfo.ro
-
Actualitateacum 7 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | blajinfo.ro
-
Mondenacum 7 luni
MESAJE DE 1 MAI 2025. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor | blajinfo.ro
-
Din Județacum 7 luni
Când sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | blajinfo.ro
-
Actualitateacum 6 luni
Sfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | blajinfo.ro
-
Actualitateacum 12 luni
Nume care se sărbătoresc în 30 noiembrie, de Sfântul Andrei 2024 | blajinfo.ro
-
Actualitateacum 6 luni
Ce nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025. În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica | blajinfo.ro



