Unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai satului de unde-şi trage rădăcinile marele Octavian Goga, care duce mai departe seva de cultură a locului binecuvântat de Dumnezeu, Crăciunelu de Sus, este venerabilul profesor Augustin Urian, omul cu care, ori de câte ori discut, se mândreşte cu locul de baştină.

S-a născut în satul Crăciunelu de Sus, comuna Cetatea de Baltă, la 1 decembrie 1925, fiind al cincilea copil din şase, al părinţilor Augustin şi Maria, ţărani. Locul de naştere este un sat izolat, foarte frumos încadrat de trei văi şi păduri. Goga iubea nespus de mult acest sat, salutându-l în dese rânduri din dealul Gruiului. Primele clase primare le urmează în sat, pe urmă Liceul Comercial Greco-Catolic la Blaj, unde a urmat opt clase, aici dându-şi şi bacalaureatul. După liceu a urmat „Academia de înalte studii comerciale şi industriale”, la Cluj şi Braşov. În cadrul academiei a urmat Seminarul pedagogic de doi ani, pentru a deveni profesor. Examenul de licenţă l-a dat la Bucureşti, la Academia de înalte studii comerciale şi industriale, întrucât în urma Reformei învăţământului din 1948, Academia de la Braşov s-a desfiinţat, studenţii fiind repartizaţi la Bucureşti şi Iaşi. În vara anului 1949, în baza reuşitei la concursul pentru ocuparea postului de profesor, a fost încadrat de Ministerul Învăţământului la Liceul Comercial de fete din Blaj. În învăţământ a luat o serie de gradaţii şi medalii pentru merite deosebite: profesor fruntaş, profesor emerit, încununat cu cea mai înaltă gradaţie de merit. După mai multe peripluri din cauza vicisitudinilor inerente în acele timpuri, datorită şi situaţiei sociale a soţiei (părinţii acesteia fiind consideraţi chiaburi), a fost numit director la Şcoala generală de 8 clase de pe lângă Casa de Copii „I. C. Frimu” Blaj, apoi transferat ca director la Şcoala de Meserii, organizată de Ministerul Învăţământului până în anul 1964. În această perioadă a urmat şi Facultatea de Matematică-Fizică, în cadrul Institutului Pedagogic din Cluj-Napoca. Din 1964, prin ordinul ministrului, a trecut profesor la Liceul „Iacob Mureşianu” Blaj, la catedra matematică-fizică, clasele V-VIII, socialism ştiinţific (Economie Politică şi Filozofie), la clasele IX – XII, precum şi la Liceul Pedagogic „Gheorghe Şincai”, unde a predat economie Politică şi Filozofie la clasele IX – XII. În perioada învăţământului liceal s-au introdus gradele didactice pentru învăţători şi profesori. A fost primul profesor din Blaj care a obţinut gradul II, pe regiunea Braşov, fiind numit „metodist” pentru ştiinţele socio-umane din zonele Sibiu, Mediaş, Blaj. În 1970, a dat gradul I în învăţământ la Cluj, pe care l-a reuşit cu tema: „Metode şi procedee de predare şi evaluare a cunoştinţelor economice la elevi, formarea gândirii economice”, lucrare publicată împreună cu prof. univ. dr. Aurel Negucioiu, rectorul Universităţii din Cluj. Tot cu această ocazie a mai primit gradaţie de merit din partea Ministerului Învăţământului. Pentru prima dată dânsul a introdus „grila” privind evaluarea cunoştinţelor, apreciată şi omologată de Ministerul Învăţământului, ca metodă de verificare a cunoştinţelor elevilor din liceu. A publicat în presa vremii: „Drum Nou” la Braşov, „Tribuna” la Sibiu, „Tribuna Şcolii”, „Revista de Filozofie”, „Unirea” la Alba etc. multe articole cu specific de predare şi evaluare a cunoştinţelor în învăţământ. A publicat o serie de articole privind învăţământul în colaborare cu prof. Aurel Negucioiu. A publicat articole privind gândirea economică a unor dascăli blăjeni: Gheorghe Şincai, Ştefan Pop, Ion Micu Moldovan, Damian Lazăr etc. A mai publicat: „Dezvoltarea economică şi socială a judeţului Târnava Mică”; „Blajul, în trecut, în prezent şi-n viitor”; „Istoricul învăţământului blăjean de la 1754 la 1948”; articole în presă şi reviste locale şcolare. La vârsta de 85 de ani scrie şi publică „Monografia satului Crăciunelu de Sus”, ediţia I, 2010 şi ediţia a II-a 2011. La majoritatea Serbărilor Blajului (3-15 mai), a publicat articole cu trecutul istoric al Blajului, aspecte economice ale timpului respectiv. A scris despre cele 24 de busturi de pe Câmpia Libertăţii şi despre Monumentul închinat Unirii celor trei ţări: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Ca o apreciere a multor activităţi desfăşurate a primit o serie de brevete cu ocazia unor sărbători pentru merite deosebite din partea Consiliului de Stat al ţării. Printre titluri, şi cel de „profesor evidenţiat cu medalie“. Ca o încununare a activităţii deosebite a primit titlul de „Cetăţean de Onoare” al municipiului Blaj – 2009 şi al comunei Cetatea de Baltă – 2011. Din partea ASTREI blăjene a primit „Diploma de excelenţă” pentru întreaga activitate desfăşurată în şcolile Blajului şi pentru promovarea valorilor satului Crăciunelu de Sus. Din partea Ministerului Învăţământului a primit „Diplomă de Excelenţă” – 2013, datorită „încadrării în baremul de apreciere şi evaluare impus de ministrul Învăţământului”.

– Întrucât nu există nicio întrunire a absolvenţilor de liceu din Blaj, în special a generaţiilor care au absolvit în urmă cu 30, 40, 50 de ani şi chiar 60 de ani, la care să nu fiţi invitat, ce sentimente vă cuprind cu ocazia acestor evenimente emoţionante?

– Sentimente de bucurie şi mulţumire, că am contribuit şi eu, din puţinul meu, să dau mai departe elevilor în formare spiritul Blajului, pe care l-am manifestat în toată cariera de 40 de ani de învăţământ, moştenită de la foştii mei dascăli: prof. Olimpiu Barna, Gheorhe Biriş (Radu Brateş), Emil Miron etc. Toţi aceştia m-au inspirat în buna pregătire profesională, în spiritul educaţiei, moralei, cinstei şi omeniei, pe care am transmis-o mai departe, ţinând cont de dictonul: „Ai carte, ai parte!”. Am insuflat tuturor generaţiilor dragostea faţă de ţară, de neam şi respectul faţă de activitatea nobilă de dascăl şi de formator al viitorilor cetăţeni de nădejde ai acestei ţări.

– Vă amintiţi de unii elevi de excepţie, absolvenţi ai școlilor blăjene, îndrumaţi de d-voastră?

– Am avut foarte mulţi elevi excepţionali, amintind doar pe câţiva, fără a neglija meritele celorlalţi: prof. univ. dr. Petru Pavel Pântea, decanul Facultăţii Economice din Cluj, prof. univ. dr. Mihai Ion, rectorul Universităţii de la Timişoara, prof. univ. dr. Vasile Burja, de la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, prof. univ. dr. Blaga Sorin, medic cardiolog la Clinica I Cluj, ing. Liviu Turdean, om de afaceri, patron “Farmec” Cluj şi alţii. – Ce ne puteţi spune despre olimpiadele şcolare din perioada în care aţi activat în învăţământ? – Vreau să spun că în liceul de la Blaj s-a făcut carte, iar ca un criteriu de apreciere era şi participarea la olimpiadele şcolare locale, judeţene şi naţionale. Eu, ca profesor de economie-filozofie, am participat în cadrul liceului şi al judeţului Alba, cu elevi apreciaţi cu diplome ce se acordau pentru merite deosebite. Iată câteva exemple: locul I la filozofie, Elena Străulea, actualmente judecătoare la Bucureşti; Vasile Burja, locul II, economie politică; prof. univ. Ioan Suciu, locul II economie, actualmente profesor universitar; fraţii Florin şi Gabriela Laţiu, economie, actualmente în Canada, şi mulţi alţii care astăzi sunt cadre de mare responsabilitate.

– Ţinând cont de numeroasele întruniri de peste ani, sunt curios cum se desfăşoară acestea, gândindu-mă la intervalul mare care a trecut?

– Revederile de la şcoală după un număr de ani de la absolvire creează stări de bucurie şi nostalgie, acestea în funcţie de numărul de ani de la terminare. Spre exemplu, la întrunirea de 10 ani, foşti elevi vin să facă bilanţul muncii şcolare universitare, a mentorilor care le-au îndrumat paşii spre noi descoperiri. Şi noi, dascălii, suntem bucuroşi că am contribuit la formarea lor, deschizându-le calea spre viitor. La întrunirile de 20, 30, 40 de ani, eu obişnuiesc să le aduc în dezbatere câte un subiect cu caracter economic, educativ, psihologic etc. Spre exemplu, anul acesta, absolvenţilor de acum 45-50 de ani le-am vorbit despre viaţa la vârsta mea, ce a însemnat viaţa în tangenţa profilului psihologic al vieţii românului, plecând de la academicianul Constantin Rădulescu-Motru, care în 1913 publica o lucrare: „Profilul moral al românului” (profilul psihologic), iar în anul 2014, prof. univ. dr. Dorin David, psiholog la Universitatea “Babeş-Bolyai”, reia studiul cu profil psihologic al românilor pe aceleaşi criterii: munca, familia şi religiozitatea, specifice mileniului III. Marin Sorescu consideră viaţa ca un „dar al divinităţii”, iar Radu Beligan împarte viaţa pe etape: perioada cea mai fericită e copilăria, cea mai frumoasă e tinereţea, adolescenţa, apoi maturitatea, cu munca împlinirii, urmând vârsta a treia, bătrâneţea.

– Ţinând cont de vasta d-voastră activitate pe tărâmul învăţământului, ce aţi recomanda tinerilor de astăzi care activează în acest domeniu?

– De la început arăt că Blajul, cu vestitele lui şcoli, a fost, este şi va trebui să fie un etalon de cultură pentru toate generaţiile viitoare. Din „Fântânile Darurilor”, cum au fost denumite Şcolile Blajului, s-au adăpat mii de oameni de mare valoare, datorită spiritului muncii bine pregătite de cei care au fost iluştrii noştri înaintaşi. Ca dascăl cu multă experienţă, doresc ca învăţătorii şi profesorii care predau în școlile Blajului să nu-i uite pe vrednicii dascăli ai lor, bine pregătiţi, cu o prestanţă ştiinţifică şi morală demnă, cu o dragoste cu totul aparte pentru cei care vor trebui să ducă mai departe destinele şi cultura românească, fiind todeauna un exemplu pentru alţii. Pentru tânăra generaţie, elevi ai Blajului, aş dori din tot sufletul să înţeleagă că munca este cheia rezolvării, cheia succesului şi că numai prin efort şi perseverenţă pot să ajungă la realizări de excepţie.

– În încheiere, permiteţi-mi, domnule profesor, ca pentru truda de o viaţă, de-a lumina generaţii întregi de elevi, inoculându-le iubirea de carte, să vă mulţumesc în numele tuturor şi al meu personal, întrucât şi mie mi-aţi fost profesor-diriginte în liceu, dorindu-vă sănătate şi ani liniştiţi!

A consemnat Aurel ROMAN, Blaj