La rubrica „Oameni de lângă noi” îl avem interlocutor pe Mihai Nemeți, medic primar chirurgie vasculară în cadrul Compartimentului de Chirurgie vasculară al Spitalului Municipal Blaj.

Tânărul medic chirurg a absolvit medicina în anul 2007, la Timișoara, iar rezidențiatul l-a început în anul 2008, la Târgu Mureș, dar din cei 7 ani de specializare apoximativ 5 ani s-a format la spitale din Elveția, Belgia și Luxemburg. La întoarcerea în România, a lucrat un an la Spitalul Județean Oradea, iar din 2016 este medic la Spitalul Municipal Blaj, condus de ec. Iacob Suciu.

– Stimate domnule dr. Mihai Nemeți, ați revenit în țară să practicați medicina, renunțând la posturi mai bine plătite peste hotare. Ce v-a determinat să vă întoarceți la Blaj?

– Am venit din străinătate prin faptul că totuși eu sunt blăjean. E adevărat că o mare parte din formare mi-am realizat-o peste hotare, în țări precum Elveția, Belgia și Luxemburg. Dar încă de acolo, povestind cu cei care mi-au fost mentori, tot timpul mi-au spus că e bine să te formezi „afară”, dar este foarte important să te întorci pe meleagurile natale, unde poți să fii util comunității.

Referitor la ofertele de a pleca în străinătate, pe tot parcursul acestor ani, din 2016 încoace, nu neg că au fost oferte de a activa în străinătate în special în țări vorbitoare de limbă franceză, dar după o atentă gândire am renunțat, pentru că, făcând ceea ce trebuie și ce îți place acasă ai și un sentiment de împlinire, care poate nu-l găsești „afară”. Acesta ar fi un aspect. În al doilea rând, totuși m-a încurajat și m-a bucurat enorm de mult faptul că cei din jurul meu, administrația, autoritățile locale, în frunte cu domnul primar Gheorghe Rotar, au susținut de la bun început o activitate. Vreau să fac următoarea precizare: Compartimentul de Chirurgie vasculară, practic, a debutat cu venirea mea, pentru că înainte de 2016 Blajul nu avea un compartiment de chirurgie vasculară. Și, iată, după nici 7 ani, am ajuns să dispunem de un angiograf, care este un aparat extrem de performant, care ne permite practic să întregim întreaga sferă de activități pe care le putem oferi pacienților vasculari: partea chirurgicală, pe care am făcut-o de la bun început, dar acum putem face și partea minim invazivă, endovasculară, putem să le combinăm cele două proceduri, motiv pentru care suntem la ora de față cu activități și proceduri hibride, lucru care este extrem de îmbucurător. Prin hibrid se înțelege că pacienții pot beneficia atât de chirurgie vasculară, cât și de tehnici endovasculare, în speță balonașe, stenturi în aceeași procedură, lucru care este formidabil.

Angiograful este primul și singurul aparat de acest tip din tot județul Alba, a fost achiziționat la sfârșitul lui 2019, iar din 2020 funcționează. La nivel național, acest aparat există doar în centrele universitare, în dotarea spitalelor județene. Angiograful din Blaj este primul angiograf din țară funcțional dintr-un spital municipal și noi ne mândrim că are o activitate îmbucurătoare. Este un aparat care permite şi partea de endovasculară minim invaziv, adică pacienții pot fi rezolvați printr-o singură puncție, înțepătură, și dacă totul e ok, a doua zi pacienții pleacă, iar în ziua respectivă pacienții se plimbă, fără să mai aibă nevoie de spitalizare îndelungată, cu complicații. E o mare permormanță.

• Renumele echipei de chirurgie vasculară din Blaj a depășit granițele județului Alba

– Care este adresabilitatea pentru patologia vasculară la nivelul Compartimentului de Chirurgie vasculară al Spitalului Municipal Blaj?

– Pentru patologie vasculară, adresabilitatea este extrem de mare, care din fericire pentru noi depășește granițele județului. Dacă privim statistic, avem mulți bolnavi care ne caută de pe o rază de două, trei județe, din Sibiu, Brașov, Vâlcea, Cluj, Hunedoara etc. E adevărat, suntem un spital mic, eu lucrez cu dr. Ioana Balog, practic suntem o echipă. Cred mult în spiritul de echipă. Medicina nu este o chestie individuală, nu se face de către un singur om. Poate sunt reprezentantul public, cel mai cunoscut, dacă vreți, dar lângă mine mai am o colegă, e o echipă de 5 anesteziști tineri, care ne ajută să ducem la bun sfârșit procedurile și să îngrijim pacienții. Avem un cardiolog care ne susține, ne ajută, dr. Alin Bian, și să nu omitem corpul de asistente care este cât se poate de devotat și implicat, e o întreagă structură, care își pune toate cunoștințele și toată empatia în folosul bolnavului, e o chestie de echipă.

• Premieră națională și mai multe premiere județene reușite la Blaj

– De-a lungul activității desfășurate la Blaj, au existat și premiere medicale?

– Sunt multe intervenții care s-au făcut în premieră județeană, vreo 3 – 4 premiere județene. Am debutat încă din 2016 cu prima intervenție la nivelul arterei carotide, responsabile de vascularizația creierului, pentru a preîntâmpina un accident vascular cerebral (AVC). Ulterior, am reușit să tratăm chirurgical un anevrism de aortă abdominală, anevrismul însemnând o dilatare a vasului de sânge care este în iminența de a se rupe. Ca premiere, de exemplu, am avut prima angioplastie, intervenție minim invazivă care s-a realizat în premieră în județul nostru. Toate au culminat cu o premieră națională, practic am reușit să folosim tehnica hibridă: și chirurgie, și implantare de stent la nivel carotidian. La nivelul membrelor inferioare o facem deja de un an de zile, dar la nivel carotidian e o premieră națională.

– În opinia dumneavoastră, care este cel mai tânăr pacient care a apelat la servicii de chirurgie vasculară și care este cel mai important factor de risc în patologia vasculară?

– Am avut recent o pacientă de 42 – 43 de ani, cu un AVC. Dânsa a avut șansa ca acest AVC să aibă loc în timpul zilei, a fost trombolizată la Spitalul Județean de Urgență Alba, în Serviciul de Neurologie, ulterior, în urma unui angioCT, a unei investigații, s-a constatat că avea o stenoză critică la nivelul arterei carotide, pe care am rezolvat-o chirurgical. Deci vorbim de pacienți foarte tineri.

Ateroscleroza, procesul de depunere de lipide, în principal, la nivelul pereților arteriali, este un proces care devine simptomatic de la vârste din ce în ce mai tinere.

Contează foarte mult ca pacienții să fie investigați în masă, să nu așteptăm ca pacientul să sufere un AVC. Există AVC-uri nesimpotmatice, care nu lasă urme, dar există AVC-uri care lasă sechele: e bine să le preîntâmpinăm printr-o atentă monitorizare, există acum posibilitatea de a face o ecografie la nivel carotidian. Iar dacă totuși a avut loc AVC, iar pacientul a început să se recupereze, trebuie să vedem cum îl putem ajuta ca pacientul să nu sufere un nou AVC. Deci e extrem de importantă colaborarea între diferitele specialități medicale. Sunt specialiști îndeosebi din domeniul cardiologiei intervenționale care vin și dau o mână de ajutor ori de câte ori îi solicităm la cazuri deosebite, cum sunt dr. Horațiu Comșa, de la Spitalul de Recuperare Cluj-Napoca și dr. Ionuț Bitea, de la Spitalul Județean de Urgență Sibiu.

Din punctul meu de vedere, pionul central în aceste procese de depunere, în ateroscoleroză, fumatul este principalul factor de risc. Literatura de specialitate ne enumeră mai mulți factori, fără o ierarhizare a lor: ereditatea, stresul, hipertensiunea arterială, dislipidemiile, dar din punctul meu de vedere fumatul este cel mai important. Și le spun pacienților că, după genul acesta de intervenție, ar trebui practic să-și schimbe stilul de viață, pentru că noi încercăm oarecum să le oferim o altă șansă, dar ține foarte mult de ei: să renunțe la fumat, să evite sedentarismul. Iar după fumători, sunt pacienții cu diabet zaharat, care sunt din ce în ce mai mulți.

Rar au existat situații să fie nevoie să transferăm un pacient la un alt spital. Deși nu-mi place să mă erijez în ultima opinie, dar le spun pacienților că atât pot să fac. Lumea vine cu foarte multă speranță la noi, dar când le dai niște vești proaste, că un membru nu se mai poate salva, le spun că, pentru a fi cu inima împăcată, pot cere și alte opinii.

• „Visez la o secție de cardiologie vasculară, în cadrul Spitalului Municipal Blaj”

– Nu regretați că nu ați rămas la unul dintre spitalele din Europa unde v-ați specializat?

– Nu regret că nu am rămas în străinătate. Din punct de vedere financiar, la momentul respectiv am prins alte vremuri, în care, ca rezident, salariile erau extrem de mici și atunci, automat, când plecai din România de la 100 – 200 de euro și ajungeai undeva la 3.000 de euro “afară” era o diferență considerabilă. Și poate aceasta ne-a împins să plecăm, dar experiența acumulată valorează mai mult decât orice. Nu numai cunoștințele, dar e o chestie de mentalitate, să vezi cum fac alții medicină, nu neapărat că mai dotați. Cu siguranță au mai multe posibilități, mai multe resurse, poate e o altă infrastructură răspândită la nivel național, mai bine pusă la punct, dar foarte, foarte importantă este comunicarea între specialiști și, bineînțeles, în măsura în care putem, cu pacienții, cu aparținătorii, e o relaționare puțin altfel.

Acum rămân la Blaj, nu am de gând să plec, pentru că e foarte, foarte importantă susținerea de care am beneficiat și ar fi păcat ca, după ce construiești, în primul rând cu oameni, apoi cu infrastructură, cu investiții, să părăsești un loc unde lucrurile merg bine. De ce ai pleca în altă parte, să o iei de la zero, mai ales că și partea de salarizare e acum onorabilă. La Blaj, am început cu un cabinet de chirurgie vasculară, apoi a fost înființat Compartimentul de Chirurgie vasculară, cu 5 paturi, iar acum am ajuns la 12 paturi. Odată începută activitatea de chirurgie vasculară, care se consolidează, nu pot să nu vă mărturisesc că visez la o secție de chirurgie vasculară, cu 25 de paturi, cu personal mai numeros, cu mai mulți doctori, care să întregească o linie de gardă, cu adresabilitate și mai mare, probabil cu implicarea într-un program național de sănătate, de unde să primim și resursele necesare pentru a putea să ne extindem.

– Vă mulțumesc și vă urez sănătate, putere de muncă și succes în activitatea profesională în folosul pacienților dvs.

Robert GHERGU