Actualitate
File de istorie: Povestea atentatelor petrecute în anul 1908, la Blaj
Blajul sau „Mica Romă”, cum mai este cunoscut, a devenit în ultimul deceniu un oraş turistic în adevăratul sens al cuvântului. Pe lângă cultura, gastronomia şi destinaţiile locale de petrecere a timpului liber, oraşul are şi un pronunţat caracter istoric.
Aici se află două monumente importante pentru istoria românilor, respectiv Câmpia Libertăţii şi Crucea lui Avram Iancu. Câmpia Libertăţii este locul unde s-au ţinut două adunări naţionale în timpul revoluţiei de la 1848, în luna mai şi apoi în septembrie. În data de 15 mai 1848 s-a ţinut aici Adunarea de la Blaj, cu participarea a 40.000 de persoane, care au scandat „Noi vrem să ne unim cu ţara”.
În amintirea evenimentelor din 1848, aici a fost înălţată, în 1977, opera sculptorului Ion Vlasiu, „Gloria”, un monument din piatră înalt de 18 metri, alcătuit dintr-o poartă ce semnifică intrarea în istorie, în faţa căreia se află trei statui feminine identice, din bronz, cu laurii gloriei deasupra capului, simbolizând cele trei ţări româneşti. La baza monumentului sunt inscripţionate cuvintele: „Noi vrem să ne unim cu ţara!”.
Anterior, în 1973, la 125 de ani de la Revoluţia de la 1848, a fost ridicat pe Câmpia Libertăţii un complex monumental cu 24 de busturi de bronz ale paşoptiştilor, realizate de diferiţi sculptori, dezvelirea statuilor având loc în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu. În 1958, fusese ridicat, în amintirea celor 40.000 de ţărani, un obelisc din piatră roşie, ce avea o inscripţie săpată în marmură.
Însă, primii care au ţinut să marcheze amintirea Marii Adunări de pe Câmpia Libertăţii au fost elevii şi profesorii de la Blaj care au ridicat un monument denumit „Piatra Libertăţii”, după câţiva ani, pe locul tribunei adunării Piatra Libertăţii. Aceasta a fost aruncată în aer într-o noapte de noiembrie a anului 1908.
În aceeaşi noapte, a fost dinamitată şi aşa-numita „Crucea lui Iancu” de pe Dealul Viilor, în apropierea căreia au fost cantonate cetele de moţi venite la Blaj, cu Avram Iancu în frunte, în mai 1848. Rămăşiţele au fost adunate, bucăţile din Piatra Libertăţii fiind înglobate într-un monument de formă geometrică, ce a fost amplasat din nou pe Câmpie, de unde a fost mutat în Parcul 1848 şi, în final, în curtea Palatului Mitropolitan, unde se găseşte şi în prezent. În legătură cu dinamitarea celor două simboluri româneşti nu a existat nicio anchetă, Transilvania fiind atunci sub stăpânirea austro-ungară.
Deputatul Iuliu Maniu a adresat în 19 decembrie 1908, în Parlamentul de la Budapesta, o interpelare ministrului ungar de interne de atunci.
„S-a întâmplat ca în Blaj au fost aruncate în aer cu dinamită o cruce şi o piatră comemorativă. În noaptea de 16/17 noiembrie, cam pe la orele unu, câţiva indivizi îmbrăcaţi în haine negre, au mers la monumentul ridicat pe aşa numitul Câmp al Libertăţii şi l-au dat în aer… afară de aceea, făptuitorii, după aruncarea în aer a Pietrei Libertăţii, au mers la celălalt capăt al Blajului unde se afla Crucea de piatră şi o aruncă şi pe aceasta în aer – şi totuşi patrula jandarmilor n-are absolut nicio cunoştinţă despre cele întâmplate. De abia a doua zi după amiază, jandarmii au ieşit la faţa locului spre a cerceta cele întâmplate. Şi au raportat apoi că nu s-a găsit nicio urmă a făptuitorilor. Cazul acesta a vătămat adânc întreaga opinie publică românească. Sunt sigur că dacă atentatul acesta nu s-ar fi întâmplat cu monumentele noastre, ci cu ferestrele unui maghiar, demult s-ar fi găsit făptuitorul”, a spus atunci Iuliu Maniu.
„Crucea lui Iancu” a fost repusă pe Dealul Viilor, unde a mai ”rezistat” până în 2003. De câţiva ani, „Augustin Bunea” din Blaj. Iniţial, monumentul s-a numit „Crucea lui Ioan Bob”, după numele episcopului de la începutul secolului al XIX-lea. În 1821, la Blaj a fost o mare secetă, iar ţăranii iobagi nu au avut ce mânca, aşa încât s-au împrumutat cu cereale de la episcopul Ioan Bob. Fiind o fire foarte darnică, episcopul i-a iertat pe ţărani de această datorie, iar în semn de recunoaştere şi de recunoştinţă, aceştia i-au ridicat această cruce.
S-a numit „Crucea lui Ioan Bob” până la 1848, când Iancu a venit cu moţii şi s-au aşezat sub această cruce pe Dealul Viilor. De atunci se numeşte „Crucea lui Avram Iancu”. În prezent, pe Dealul Viilor se află un monument, în formă de T, de la Transilvania, pe care e aşezată statuia lui Avram Iancu, ridicată în 1996.
sursa: adevarul.ro
Actualitate
Prefericirea Sa Claudiu, la Slujba din Duminica Rusaliilor: „Spiritul Sfânt restabilește comuniunea între om și Dumnezeu”
Preafericirea Sa Claudiu-Lucian Pop, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a celebrat duminică, 31 mai 2026, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Duminicii Coborârii Sfântului și de Viață Dătătorului Spirit în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj.
Reflectând asupra semnificației marii sărbători a Rusaliilor, Preafericirea Sa a arătat că aceasta reprezintă momentul în care Dumnezeu reface comuniunea pierdută prin păcat și dăruiește oamenilor participarea la însăși viața sa de iubire.
Pornind de la referința liturgică la Turnul Babel, Arhiepiscopul Major a explicat contrastul dintre încercarea omului de a construi unitatea prin propriile puteri și adevărata comuniune pe care Dumnezeu o oferă prin Spiritul Sfânt. Dacă la Babel oamenii au încercat să ajungă la Dumnezeu fără Dumnezeu, sfârșind în dezbinare și neînțelegere, la Rusalii Dumnezeu restabilește unitatea dintre oameni și dintre oameni și Creatorul lor.
„Astăzi se reîncheie o poveste începută în grădina Raiului”, a spus PF Claudiu, amintind că drama umanității începe atunci când Adam și Eva aleg să devină asemenea lui Dumnezeu fără Dumnezeu. Deși omul se îndepărtează de Creatorul său, Dumnezeu nu încetează să îl caute și să îi ofere iubirea și îndurarea Sa.
În acest sens, Arhiepiscopul Major a subliniat că întreaga lucrare a lui Isus Cristos urmărește restaurarea comuniunii dintre Dumnezeu și om. Prin Întrupare, Moarte, Înviere și Înălțare, Cristos deschide din nou calea spre Tatăl, iar prin coborârea Spiritului Sfânt această comuniune este pe deplin restabilită.
„Vedem nu doar o comuniune între om și Dumnezeu, ci și o comuniune între oameni. Iată ce este Spiritul Sfânt: comuniunea de iubire între Tatăl și Fiul, în sânul Sfintei Treimi, pe care Dumnezeu ne-o dăruiește și nouă”, a afirmat Preafericirea Sa.
PF Claudiu a evidențiat apoi transformarea apostolilor după Rusalii. Cei care până atunci trăiau închiși de frică devin martori curajoși ai Evangheliei, capabili să vestească tuturor popoarelor vestea mântuirii. Nu prin propriile lor puteri, ci prin lucrarea lui Dumnezeu, oameni simpli sunt transformați în temelia Bisericii.
„Noi nu suntem mari prin noi înșine. Dar Dumnezeu umple vasele de lut ce suntem”, a spus Arhiepiscopul Major, arătând că fiecare credincios este chemat să se lase modelat de darul Spiritului Sfânt.
În continuare, Preafericirea Sa a amintit că prin Botez creștinii primesc acest dar și devin parte a familiei lui Dumnezeu. Biserica este astfel casa în care credincioșii își descoperă adevărata identitate și chemarea la viața veșnică. Catedrala și fiecare biserică devin semne ale Ierusalimului ceresc și ale speranței care depășește limitele acestei lumi.
„Noi nu suntem hoinari în această lume, noi avem o casă”, a subliniat PF Claudiu, amintind că moartea nu mai reprezintă pentru creștini un sfârșit, ci trecerea spre întâlnirea cu Cristos cel Înviat.
Arhiepiscopul Major i-a îndemnat pe credincioși să lase Spiritul Sfânt să lucreze în viața lor și să își asume responsabilitatea pentru viața Bisericii. Dumnezeu oferă darurile sale fără a constrânge libertatea omului, iar fiecare creștin este chemat să colaboreze cu harul primit.
Evocând momentele importante trăite de Biserica Română Unită în ultimul an, PF Claudiu a amintit rugăciunea și comuniunea care au însoțit trecerea la Domnul a Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan și alegerea noului Arhiepiscop Major, subliniind că nimeni nu poate merge singur înainte, ci numai împreună, ca mădulare ale aceluiași Trup al lui Cristos.
Preafericirea Sa a amintit că luni, 1 iunie, Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” își va celebra hramul printr-un program liturgic și spiritual care va include hirotonirea unui preot și a unui diacon, Prima Împărtășanie Solemnă a copiilor și întâlnirea persoanelor consacrate din Eparhia de Cluj-Gherla, toate acestea fiind expresii ale lucrării și darurilor Spiritului Sfânt în viața Bisericii.
Încheind cuvântul de învățătură, PF Claudiu i-a îndemnat pe cei prezenți: „Să lăsăm Spiritul Sfânt să lucreze în viața noastră”.
Actualitate
Luni, 1 iunie 2026, copiii sunt invitați la super-petrecerea de pe Câmpia Libertății
Primăria Municipiului Blaj și Consiliul Local Blaj organizează și în acest an tradiționala petrecere dedicată Zilei Internaționale a Copilului, eveniment care va avea loc luni, 1 iunie 2026, între orele 10:00 și 13:00, pe Câmpia Libertății.
Spațiul generos al Câmpiei Libertății se va transforma într-un adevărat tărâm al distracției pentru cei mici, cu numeroase activități, jocuri și surprize pregătite special pentru întreaga familie.
Sub genericul „Distracție cu Broscuța Oaki în Familie”, copiii vor avea parte de:
- 10 ateliere de familie cu premii dulci;
- 4 tobogane gonflabile uriașe;
- mascote și personaje îndrăgite;
- animatori și scenete de teatru comic muzical;
- picturi pe față și baloane modelabile;
- piniate pline cu steluțe și jeleuri de fructe;
- vânătoare de comori;
- înghețată oferită gratuit tuturor copiilor prezenți.
Atmosfera de sărbătoare va fi întreținută de mascotele Oaki, Profa de Joacă, Bubulina, Bubu, Bulină, Voinicel, Winnie, Mickey Mouse, Minnie Mouse și Albă ca Zăpada, care vor aduce zâmbete și voie bună pe tot parcursul evenimentului.
La fel ca în anii precedenți, copiii vor avea ocazia să descopere și să interacționeze cu tehnica din dotarea echipajelor de Poliție, Pompieri, Jandarmi și Ambulanță, prezente pe Câmpia Libertății.
Organizatorii îi invită pe părinți și bunici să participe în număr cât mai mare la această sărbătoare dedicată copilăriei, cu atât mai mult cu cât ziua de 1 Iunie este zi liberă la nivel național.
Intrarea este liberă.
Actualitate
Preafericitul Părinte Claudiu a primit vizita Majestății Sale Margareta și Alteței Sale Regale Principele Radu
Preafericitul Părinte Claudiu-Lucian Pop, Arhiepiscop Major și Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, i-a primit miercuri, 27 mai 2026, la Blaj, pe Majestatea Sa Margareta și pe Alteța Sa Regală Principele Radu.
La întâlnirea desfășurată la sediul Curiei Arhiepiscopiei Majore, Preafericitul Părinte Claudiu a fost însoțit de Preasfinția Sa Cristian-Dumitru Crișan, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș și de Părintele Cristian Barta, Decan al Facultății de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. Alături de Familia Regală s-a aflat domnul Traian Sârcă, cancelar al Casei Majestății Sale.
În cadrul discuțiilor au fost evocate aspecte semnificative referitoare la trecutul și prezentul Bisericii, mărturia episcopilor martiri fiind considerată un reper de credință și de verticalitate morală care poate inspira societatea actuală. A fost relevat rolul esențial al Bisericii în societate, ca spațiu al comuniunii, al solidarității și al formării morale, precum și necesitatea de a urma drumul reconcilierii și al dialogului. De asemenea, Scrisoarea Enciclică „Magnifica humanitas” a Sfântului Părinte Papa Leon al XIV-lea, cu privire la ocrotirea persoanei umane în timpul inteligenței artificiale, a fost evidențiată ca model de asumare a provocărilor lumii de astăzi. Apărarea demnității umane și promovarea păcii reprezintă o precupare constantă pentru Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și pentru Familia Regală.
Vizita a continuat la Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, unde Majestatea Sa și Alteța Sa Regală au depus o coroană de flori și s-au recules la mormintele Cardinalilor Lucian Mureșan și Alexandru Todea. Părintele Cristian Barta a făcut o prezentare succintă a istoriei, elementelor arhitectonice, picturii și iconostasului Catedralei, evocând în acest context prezența Familiei Regale la Blaj.
Legăturile dintre Biserica Greco-Catolică și Monarhia română au fost întotdeauna așezate pe temeiul respectului reciproc, al credinței creștine și al binelui comun. Vizita Majestății Sale Margareta și a Alteței Sale Regale Principele Radu reprezintă un nou semn al prețuirii față de rolul pe care Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică l-a avut în istoria, cultura și spiritualitatea românească, dar și față de misiunea ei în lumea contemporană.
Biroul de Presă al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș
-
Din Județacum o lună
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2027, dar și în următorii ani | blajinfo.ro
-
Mondenacum 10 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | blajinfo.ro
-
Actualitateacum 2 luni
Mesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | blajinfo.ro
-
Actualitateacum 7 luni
Amenzi de peste 8.600 de lei, 2 permise de conducere reținute și 2 certificate de înmatriculare retrase, în urma unei acțiuni cu efective mărite organizată la Blaj
-
Actualitateacum 7 luni
MESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | blajinfo.ro
-
Mondenacum 10 luni
Nume care se sărbătoresc de Sfânta Maria | blajinfo.ro
-
Actualitateacum 7 luni
Ansamblul Folcloric „Valea Târnavelor” Blaj, prestație excelentă în cadrul spectacolului „Autentic Românesc”, pe scena Sălii Palatului din Capitală
-
Economieacum 7 luni
Locuri de muncă disponibile în comuna SÂNCEL, la data de 21 octombrie 2025








