Actualitate
„Butea feciorilor”, obicei vechi de 400 de ani în „Țara Secașelor”: Cetele de feciori colindă satele, aducând vestea minunată a Naşterii Domnului
În unele comune din „Țara Secașelor, care se învecinează cu Municipiul Blaj, se păstrează de sute de ani numeroase tradiţii şi obiceiuri specifice Crăciunului. Unul dintre cele mai frumoase şi inedite este „Butea feciorilor”.
Vechi de aproximativ 400 de ani, este, potrivit etnografilor, cel mai vechi obicei care se mai practică în satele din Ţara Secaşelor, din judeţul Alba. Tradiţia începe în postul Crăciunului şi se termină în ziua de Crăciun, când ceata de feciori colindă satele, aducând vestea minunată a Naşterii Domnului.
Etnograful Petruţa Pop a cercetat obiceiurile şi tradiţiile populare din judeţul Alba şi spune că, din multitudinea de obiceiuri şi datini practicate în lumea satului tradiţional pe durata sărbătorilor de iarnă, cel mai vechi care se păstrează şi astăzi în Ţara Secaşelor este „Butea feciorilor”.
„Butea feciorilor este un obicei vechi de aproape 400 de ani şi apare atestat documentar în 1647, în Memorialul pastorului Andreas Mathesius din Cergău Mic. Pastorul satului, referindu-se la îndărătnicii săi enoriaşi, spune că „ei arată că de la părinţii şi bunicii lor au primit astfel de tradiţii şi învăţături de urmat, ca în noaptea de Crăciun, tineretul lor să umble cu colindele…când intră în casă jumătate din ceată se aşează la masă, bea şi mănâncă, iar ceilalţi trebuie să stea în picioare şi să cânte româneşte nelegiuitele lor colinde… înainte de Crăciun n-au altă grijă mai mare decât să stea împreună şi să înveţe drăceştile cântece”. Obiceiul Buţii s-a practicat cu regularitate, an de an, cu întreruperi în timpul celor două războaie mondiale”, explică Petruţa Pop.
Obiceiul s-a practicat aproape neîntrerupt în multe comunităţi din Ardeal, excepţie fiind perioada războaielor, când satele ardeleneşti îşi jeleau fiii, morţi pe fronturi departe de cei ai casei, astfel încât preoţii cereau ca obiceiul să nu se mai practice, în semn de doliu.
Petruţa Pop afirmă că descrierea cea mai veche a obiceiului Buţii aparţine lui Septimiu Albini, originar din Cut, care în 1887 scrie, în „Tribuna”, despre „Colindatul junişenilor băgaţi la bute”, iar mai târziu, o cercetare amplă a fost realizată în 1999, de către Ilie Moise, în lucrarea „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”.
• „Butea feciorilor” se practică încă în unele sate din Alba
Chiar dacă este un obicei foarte vechi, „Butea feciorilor” se mai practică încă în unele localităţi din judeţul Alba, fiind o tradiţie cu o organizare complexă.
„Obiceiul se practica în localităţile Roşia de Secaş, Ghirbom, Doştat, Berghin, Şpring, Draşov, Deal, Cut, Daia Română. Astăzi se practică la Cut şi Daia Română, iar în celelalte localităţi, doar sporadic şi în cadru organizat. Complex şi riguros organizat, obiceiul se pregătea cu şase săptămâni înainte de Crăciun, timp în care feciorii satului se grupau pe vârste, iar în alte sate, diferenţierea se făcea după cătănie. Momentele principale ale obiceiului se pot ordona în felul următor: găsirea gazdei, alegerea căpeteniilor, strânsul vinului, colindatul şi butea propriu-zisă”, afirmă etnograful Petruţa Pop.
Potrivit acesteia, feciorii porneau mai întâi prin sat în prima duminică din Postul Crăciunului în aflarea unei case cu încăperi mai mari, unde cereau voie proprietarului pentru a-i găzdui pe durata pregătirii şi desfăşurării obiceiului, iar apoi alegerea conducătorilor buţii reprezenta un moment important pentru ceată.
Potrivit tradiţiei, fiecare îşi are rolul bine stabilit în ceată, astfel că vătaful sau judele conduce echipa de colindători, juratul se ocupă de fete, crâşmarul se ocupă de vin şi răspunde de butea cu vin până în ultima zi de petrecere, ouţa strânge ouăle din sat şi le predă colcerului sau bucătarului, iar pârgarii aduc apa, cară lemne, strâng colacii şi carnea primită de colindători.
„La loc de cinste se situa judele, numit în alte părţi vătaf, ghirău sau primar, acesta fiind cel care poartă întreaga răspundere pe durata celor şase săptămâni de pregătiri şi două săptămâni de desfăşurare a întregului ceremonial. Ajutoarele judelui sunt colăcarul, numit în alte părţi jurat sau crâşmarul mare şi care se bucura de aprecierea colectivităţii, aceştia având roluri importante şi în organizare, răspunzând de cămară şi pivniţă, dar şi de strânsul darurilor. În general, căpeteniile se alegeau din feciorii cu armată făcută care aveau autoritate. Ei alegeau crâşmarul (din grupul celor tineri), ouţa şi pârgarul (din grupul celor care intră prima dată la bute)”, mai spune Petruţa Pop.
Potrivit etnografilor, punctul important al tradiţiei este în ziua de Ajun, când, la ora două după-amiază, feciorii se strâng la gazdă în ţinută de sărbătoare, iar, după ce colindă gazda, ceata porneşte spre casa preotului, unde sunt întâmpinaţi de acesta cu masa pregătită.
„Vinul se strânge, de regulă, din sat, printr-un ritual aparte, în ziua de Sfântul Nicolae. Feciorii prindeau câte patru boi la car, împodobiţi cu ciucuri la coarne şi clopote la gât. În car se punea butea de 60-70 de fierii. Se trecea pe la casa fiecărui fecior prins în Bute, astfel încât se aduna de la o casă câte cinci fierii de vin. Iar când butea era plină, era dusă în pivniţa gazdei. Tot acum se tocmea socăciţa pentru gătitul mâncărurilor, care urma să fie plătită din banii strânşi în seara de colindat, iar un fecior din ceată aducea la gazdă alimente necesare mesei: unsoare, căpăţâni de varză şi ouă. Erau ajutaţi şi de fete, care le făceau tăiţeii în Ajunul Crăciunului”, povesteşte Petruţa Pop.
Banii adunaţi erau folosiţi apoi, potrivit etnografului, pentru organizarea unei petreceri la care erau invitate toate fetele din sat.
„Vătaful dă preotului să închine din plosca cu vin, iar preotul îi cheamă în curte pentru a colinda. Se cere colacul şi se colindă la cererea gazdei, colinde care trebuiau ştiute de către ceata de feciori. Erau răsplătiţi cu daruri în bani, colaci şi carne. După colindatul la casa preotului, grupul de feciori pornea spre casa învăţătorului, a primarului şi a mai marilor satului. Colindatul cetei de feciori se termina în ziua de Crăciun, în jurul amiezii, atunci când feciorii se întorceau la gazdă, unde căpeteniile lor numărau banii adunaţi”, afirmă Petruţa Pop.
În satele din Ardeal se mai păstrează şi astăzi numeroase obiceiuri vechi specifice Crăciunului şi Anului Nou, acestea fiind în vechime un bun prilej de socializare între membrii comunităţii satului. Cetele de colindători formate din flăcăi, „piţărăii”, colindătorii de vârste foarte mici, sau uratul de Anul Nou sunt doar câteva obiceiuri specifice satelor ardeleneşti care au fost intens cercetate de către etnografi şi etnologi
Actualitate
Anunț de mediu – 17 noiembrie 2026: Decizie etapă de încadrare a proiectului „Dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre și conservarea biodiversității urbane prin amenajarea malurilor râului Târnava Mare în municipiul Blaj”
Decizie etapă de încadrare a proiectului „Dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre și conservarea biodiversității urbane prin amenajarea malurilor râului Târnava Mare în municipiul Blaj”
UAT MUNICIPIUL BLAJ prin ROTAR GHEORGHE VALENTIN – primar, titular al proiectului: „DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII VERZI – ALBASTRE ȘI CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII URBANE PRIN AMENAJAREA MALURILOR RÂULUI TÂRNAVA MARE ÎN MUNICIPIUL BLAJ”, propus a fi amplasat în – Blaj – str. Al. Gh. Golescu, faleză Veza, anunță publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către Direcția Județeană de Mediu Alba.
1. Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot fi consultate Ia sediul Direcției Județene de Mediu Alba din mun. Alba Iulia, str. Lalelelor nr. 7B, în zilele de luni – joi, între orele 9.00 – 14.30 și vineri între orele 9.00-13.00, precum și la următoarea adresă de internet: djmab.anmap.gov.ro
Publicul interesat poate înainta comentarii/observații la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicării anunțului pe pagina de internet a autorității competente pentru protecția mediului.
Actualitate
Costel Pătrășcan vine la Blaj cu un show de caricatură și o expoziție. Evenimentul va avea loc la Palatul Cultural
Iubitorii umorului și ai artei grafice sunt invitați joi, 19 noiembrie 2026, la Palatul Cultural din Blaj, unde caricaturistul Costel Pătrășcan va susține un show de caricatură și va prezenta o expoziție dedicată universului său artistic. Evenimentul va începe la ora 17:00.
Intitulat „Show și expoziție de caricatură”, evenimentul promite o întâlnire inedită cu umorul inteligent, ironia și satira, transpuse în desene care surprind aspecte ale societății contemporane și situații din viața de zi cu zi.
Cunoscut pentru stilul său incisiv și pentru caricaturile prin care comentează realitățile sociale și politice, Costel Pătrășcan folosește umorul grafic pentru a evidenția contradicțiile societății, comportamentele umane și întâmplările cotidiene.
Prin intermediul desenelor sale, artistul oferă publicului o perspectivă originală asupra lumii în care trăim, invitându-l să privească dincolo de aparențe și să descopere, cu zâmbetul pe buze, mesajele ascunse în spatele fiecărei caricaturi.
Evenimentul de la Blaj le oferă participanților ocazia de a descoperi atât universul artistic al caricaturistului, cât și spontaneitatea și savoarea unui spectacol în care umorul devine principalul protagonist.
Întâlnirea cu Costel Pătrășcan este programată joi, 19 noiembrie 2026, de la ora 17:00, la Palatul Cultural din Blaj.
Actualitate
„Revelionul Pensionarilor 2027”, într-o locație de excepție! Primăria Blaj pregătește o seară specială la Restaurantul „La Popa”
Primăria Municipiului Blaj le pregătește pensionarilor o surpriză pentru trecerea în noul an. Ediția 2027 a evenimentului „Revelionul Pensionarilor” va avea loc într-o locație nouă, la Restaurantul „La Popa”, într-un cadru elegant și primitor, menit să ofere participanților o seară de neuitat.
Muzica, dansul, preparatele alese și buna dispoziție vor fi ingredientele unei petreceri speciale, dedicate celor care doresc să întâmpine împreună anul 2027, într-o atmosferă de sărbătoare.
Un meniu va costa 100 de lei, diferența de preț fiind suportată de Primăria Municipiului Blaj, care continuă astfel tradiția organizării acestui eveniment dedicat seniorilor comunității.
Pensionarii interesați să participe se pot înscrie în perioada 17 noiembrie – 18 decembrie 2026, la Secretariatul Primarului, camera 1, situată la etaj, în limita locurilor disponibile.
Pentru înscriere sunt necesare următoarele documente:
- Copie după cartea de identitate;
- Copie după ultimul cupon de pensie.
În cazul familiilor în care unul dintre soți nu este încă pensionar, acesta va achita contravaloarea integrală a meniului, respectiv 200 de lei.
Pentru informații suplimentare, persoanele interesate pot apela numărul de telefon 0258-710.110.
Prin organizarea acestui eveniment, Primăria Municipiului Blaj le oferă seniorilor prilejul de a petrece împreună noaptea dintre ani, într-un cadru deosebit, cu muzică, prietenie și voie bună.
Anul 2027 merită întâmpinat cu bucurie, iar cheful de petrecere nu are vârstă!
-
Din Județacum 7 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2027, dar și în următorii ani | blajinfo.ro
-
Actualitateacum 8 luni
Mesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | blajinfo.ro
-
Actualitateacum 8 luni
Nume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | blajinfo.ro
-
Sportacum 4 luni
România a învins Ucraina cu 3-1, în primul meci de pregătire pentru Campionatul European, disputat în Alba Blaj Arena
-
Actualitateacum 10 luni
Surse: Decesul tinerei de 23 de ani din Blaj ar fi fost cauzat de o scurgere de gaze în locuință
-
Din Județacum 12 luni
Mesaje de Sfântul Nicolae 2025. Felicitări și urări de Moș Nicolae pentru cei dragi | blajinfo.ro
-
Actualitateacum 10 luni
O tânără de 23 de ani din Blaj a decedat, după ce i s-ar fi făcut rău în propria locuință
-
Administrațieacum 11 luni
Gheorghe Rotar: „La Blaj, deszăpezirea se face cu angajații Primăriei și este în grafic”



