Stejarul lui Avram Iancu, un exemplar unic al speciei Quercus robur din ţara noastră, este cel mai cunoscut monument al naturii din municipiul Blaj (coordonate GPS 23.91 longitudine estică şi 46.18 latitudine nordică), având vârsta de peste 600 de ani.

Bătrânul stejar este adăpostit de fosta grădină a Castelului Mitropolitan din Blaj şi a episcopiei Greco-Catolice, în prezent Parcul ”Avram Iancu” din oraş. Stejarul a primit acest nume după anul 1849, ca omagiu faţă de „Crăişorul Munţilor”. Se spune că la umbra bătrânului copac, Avram Iancu obișnuia să stea și să cânte cântece de jale, binecunoscute ardelenilor.

De asemenea, se mai povesteşte că frumosul arbore a fost martorul discuţiilor despre marile şi gravele probleme naţionale (istorice, culturale şi politice), cu care se confruntau românii din Transilvania, purtate între Avram Iancu şi prietenul său din copilărie, episcopul greco-catolic Alexandru Şterca Şuluţiu. Amândoi, înflăcărați patrioți, obișnuiau să-și petreacă zile întregi, mai ales vara, la umbra acestui stejar.

Impresionant, viguros şi impunător, cu o circumferinţă de 6,40 metri, arborele multisecular a fost, de-a lungul vremii, martorul multor evenimente istorice, precum semnarea, la poalele sale generoase, în ziua de 27 octombrie 1687, a Tratatului de la Blaj, între Imperiul Habsburgic şi Principatul Autonom al Transilvaniei, prin care Imperiul Habsburgic recunoştea privilegiile ţării şi domnia ereditară a lui Mihail Apaffi al II-lea (1676-1713), iar Transilvania se obliga la plata a 700.000 de florini.

Un an mai târziu, Transilvania renunţa la suzeranitatea Porţii Otomane şi accepta protecţia Austriei. Tot la umbra acestui stejar au fost schiţate şi definitivate, în anul 1737, planurile oraşului Blaj de către întemeietorul acestuia, episcopul Inocenţiu Micu Klein. Se mai spune că acest falnic „bătrân”, cu rădăcini adânc înfipte în pământ, cu o tulpină puternică şi cu o coroană bogată, a fost şi martorul discuţiilor purtate la umbra sa de numeroase generaţii de profesori şi elevi ai „Şcolii Blajului”, cei care au făcut ca oraşul să fie multă vreme principalul centru cultural şi politic al românilor din Transilvania.

Stejarul lui Avram Iancu ascunde sub coronamentul său bogat numeroase legende, cea mai frumoasă fiind legată, însă, de Revoluţia de la 1848, fiindu-i dată această denumire în amintirea celor peste 6.000 de moţi prezenţi la Blaj la adunările din mai şi septembrie 1848. Nu există informaţii scrise privind diametrul coroanei şi înălţimea frumosului arbore, dar am apreciat vizual că fiecare din aceste elemente morfometrice este, cu aproximaţie, de 30 de metri.

Propun acest arbore pentru concursul „Arborele Anului 2019 din România”, ca un omagiu adus Transilvaniei, Blajului şi bunicilor mei. Braţele lui puternice m-au îmbrăţişat de sute de ori în timpul copilăriei, dar şi în perioada adolescenţei şi maturităţii…

Dragi prieteni, colegi, utilizatori ai rețelelor sociale, vă adresez rugămintea de a aprecia cu un like Stejarul lui Avram Iancu din Blaj, pe pagina https://www.facebook.com/arborele2019/

Termenul limită pentru votarea arborelui candidat al României, la competiția europeană Tree of the Year 2019, este 23.10.2018. Câștigătorul național va fi anunțat pe data de 24 octombrie (Ziua Internațională pentru Acțiune Climatică). Vă adresez totodată rugămintea de a distribui acest mesaj în rețelele dvs., pentru o vizibilitate cât mai bună a acestui demers. Vă mulțumim pentru implicare!

Valentina Mariana Manoiu

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Blaj Info și pe GOOGLE NEWS