Administrația Blajului a izbutit cu succes, prin intervenții minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină.

Prin adăugarea doar a unor funcțiuni minime și elemente structurale esențiale,  fără demolări, s-a reușit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent. Acesta constituie un precedent național și reprezintă un excelent exemplu de revalorificare a ruinelor contemporane. Aceasta este concluzia care a stat la baza acordării Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural în 2017 pentru proiectul Blajului – PALATUL CULTURAL, de către Comisia Europeană și Federația Pan-Europeană a organizațiilor din domeniul patrimoniului Europa Nostra, al cărui președinte este tenorul Placido Domingo.

În spatele acestui premiu, cu o rezonanță deosebită pentru România și Transilvania, dar mai ales pentru Alba și Blaj, stă povestea dramatică a acestei clădiri, munca în echipă a unor oameni, instituții sau companii care au crezut și au ales să contribuie la dezvoltarea destinului european al Blajului.

Palatul Cultural din Blaj, proiectat de arhitectul Victor Smigelschi, a fost inaugurat în septembrie 1936 cu ocazia serbărilor jubiliare ale Asociațiunii ASTRA de la Blaj și a înscăunării Mitropolitului Blajului, Alexandru Nicolescu, în prezența Majestății Sale Regele Carol al II-lea, a Majestății Sale Regele Mihai, la acea dată, Mare Voievod de Alba Iulia și a Guvernului României de atunci, condus de Gheorghe Tătărăscu. La acea dată Palatul Cultural din Blaj era unul dintre cele mai importante edificii de cultură din Transilvania, scena lui găzduind cele mai cunoscute reprezentații teatrale și muzicale ale vremii. Spațiul generos al clădirii a adăpostit în încăperile sale, începând cu anul 1939, Muzeul de Istorie și Etnografie al Blajului, Biblioteca Orășenească și Cinematograful ”Nicolae Bălcescu”. Destinul luminos al acestei clădiri a suferit o turnură dramatică în perioada comunistă, la fel ca întreaga societate românească. La 3 martie 1948, odată cu instaurarea regimului comunist în România și după desființarea Bisericii Greco-Catolice, proprietarul inițial al imobilului, clădirea trece în proprietatea statului român și se va numi Ateneul Popular ”Horea, Cloșca și Crișan”. Activitatea culturală se diminuează în mod dramatic, singura funcțiune rămânând aceea de cinematograf și de Centru de Radioficare.

După 1989, Palatul Cultural a fost retrocedat de către statul român Mitropoliei Române Unite cu Roma Greco-Catolice, însă perioada dramatică din destinul acestei clădiri nu s-a sfârșit odată cu căderea comunismului și, în decembrie 1995, un incendiu puternic distruge aproape în totalitate imobilul. Se părea că acest incendiu devastator a pecetluit definitiv soarta Palatului Cultural, care timp de 16 ani a rămas o ruină în centrul istoric al Blajului.

În anul 2011 Primăria Municipiului Blaj în parteneriat cu Consiliul Județean Alba au hotărât să repună în valoare tradiția istorică și culturală a Blajului, iar primul obiectiv major al acestui parteneriat a fost reabilitarea Centrului Istoric și implicit a Palatului Cultural. Acest proiect major de repunere în valoare a istoriei Blajului s-a bucurat și de susținerea Bisericii Greco-Catolice din Blaj care cedat clădirea, în condiții avantajoase, municipiului Blaj în ideea restaurării imediate a Palatului Cultural. Având în vedere starea avansată de degradare în care se găsea imobilul, municipalitatea alături de Consiliul Județean Alba au demarat lucrările de reabilitare. Primul pas a fost organizarea de către Municipiul Blaj a unui concurs de soluții pentru  proiectarea reabilitării Palatului Cultural, procedură de succes care a condus la alegerea celei mai bune variante de proiectare și în final la obținerea celei mai înalte distincții europene oferite pentru conservarea patrimoniului cultural. Ideea arhitectului Vlad Sebastian Rusu de la Biroul de arhitectură ASIZA Cluj-Napoca a fost declarată câștigătoare și de aici s-a trecut la faza de proiectare. Această idee de proiectare a fost premiată inițial in România de revista Arhitectura, însă la acea dată, nimeni nu anticipa marele succes european.

Arhitectul și inițiatorii proiectului de reabilitare au dorit ca vizitatorii și participanții la manifestările găzduite de Palatul Cultural să-și amintească de trauma prin care a trecut acest imobil și de aceea întregul ansamblu, ca un remember, face referire la incendiul din decembrie 1995, dar și la cele mai importante momente din existența acestuia. Măreția, decăderea și renașterea acestui edificiu pare similară cu destinul Blajului.

Lucrările de reabilitare au început în iulie 2013, au fost efectuate de asocierea companiilor HARBAU Miercurea Ciuc – SC K/KISS SRL Cristuru-Secuiesc și au costat aproximativ 1.000.000 de euro, recepția acestora fiind efectuată în anul 2017. Inaugurarea oficială a Palatului Cultural din Blaj este programată în luna septembrie 2017, la exact 81 de ani de la deschiderea sa.

Punerea în funcțiune a Palatului Cultural coincide cu perioada de renaștere economică și culturală a Blajului, care a devenit, în ultimii 10 ani, una dintre cele mai frumoase urbe din țară. La acest succes s-a ajuns și datorită faptului că municipalitatea a înțeles că dezvoltarea economică durabilă trebuie să țină cont de beneficiile multiple ale patrimoniului cultural și istoric al comunității. Această idee a stat și la baza parteneriatului de succes între Municipiul Blaj și Județul Alba, o idee care s-a concretizat într-un model de bună practică pentru dezvoltarea comunităților locale. Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural în 2017, obținut de proiectul Palatului Cultural, confirmă drumul european al Blajului, viabilitatea marilor proiecte inițiate în parteneriat cu Consiliul Județean Alba și mai ales rolul important al patrimoniului cultural în viața socială a unei comunități. ”Acest premiu este rodul excelentului parteneriat dintre Municipiul Blaj, Județul Alba, echipa de arhitecți condusă de arhitectul Vlad Rusu și antreprenorul lucrării, fiind o realizare excepțională pentru Proiectul «Blajul european», a declarat Primarul municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar.