Încep a scrie acest articol cu un dicton al marelui Iuliu Haţieganu: „Medicina este ştiinţă şi conştiinţă”. Nimic nu este mai de preţ decât a sluji omul şi a aduce alinare celor care se agaţă cu disperare pentru supravieţuire.

Un caz ieşit din comun a fost al pacientei S.D., de 36 de ani, din satul Feisa, comuna Jidvei, care s-a internat la Spitalul municipal din Blaj cu o tumoră gigant, abdominală, care la prima vedere se poate confunda cu o sarcină în luna a 9-a. La examenul ecografic făcut de dr. Mircea Frenţiu, s-a constatat însă o fomaţiune tumorală gigant cu diametrul de 46 cm, care ajungea până la apendicele xifoid. Starea generală a bolnavei la internare a fost rea din cauza comprimării rinichilor, ficatului şi a anselor intestinale. După internare şi o pregătire specifică actului operator, în data de 17 iunie a.c. s-a făcut operaţia de către apreciatul medic primar Mircea Frenţiu, care constituie o premieră locală şi judeţeană, ţinând cont de mărimea tumorii care a depăşit 12 kg. După o jumătate de oră de la ieşirea din operaţie, am stat de vorbă cu dr. Mircea Frenţiu, care mi-a spus că operaţia a durat 3 ore, pacienta se simte bine şi că a fost o reuşită tot ceea ce s-a întreprins.
La reuşita acestei intervenţii chirurgicale, prin care s-a extirpat cea mai mare tumoră intraabdominală operată în judeţul Alba, au mai contribuit şi o echipă medicală de excepţie de un înalt grad profesional. Evoluţia imediată a  bolnavei este bună şi se aşteaptă vindecarea ei şi reintegrarea în familie şi în muncă.
Pot spune că îl cunosc cât de cât pe domnul dr. Mircea Frenţiu ca om, ca medic, ca un mare chirurg, ca scriitor cu multe şi diverse articole publicate (nu numai profesionale) în cotidianul „Unirea”, un om cu o vastă cultură. Este un apropiat al tuturor bolnavilor, neţinând cont de categoria socială şi fără discriminări. Face totul cu dăruire şi pasiune, cu conştiinţa misiunii sacre pe care o are faţă de orice pacient. Întotdeauna la curent cu noile probleme din toate capitolele medicinei (cu precădere chirurgicale) dar atent şi la problemele sociale petrecute în ţară, cu comentarii substanţiale publicate în presă. Despre acest om cu totul deosebit aş putea scrie foarte mult (promit să o fac  după lansarea unei cărţi al cărei autor este). Mă opresc aici, nu înainte de a vă relata un comentariu succint al domniei sale: „trupul omenesc este avutul cel mai de preţ, este forma noastră de existenţă cea mai sigură, de aceea trebuie avut grijă de el pentru a putea trece prin hăţişurile vieţii care uneori sunt foarte aspre şi dure”. Fără a spune cuvinte mari, pot să afirm că „înflorirea medicinei româneşti” se datorează şi aportului unor destoinici profesionişti, care nu operează în oraşe (clinici) mari dar care merită toată stima pentru munca depusă şi pentru realizările de excepţie, cum e şi cea relatată mai sus. Felicitări, domnule doctor Mircea Frenţiu!

Aurel ROMAN, Blaj

FOTO: ARHIVĂ