La Jidvei, pe Târnave, în cea mai mare şi modernă plantaţie viticolă a ţării, nici nu s-au stins bine ecourile Festivalului naţional de folclor „Strugurele de Aur”, că a început freamătul a sute de utilaje şi a peste 1600 de oameni ce au fost mobilizaţi la culesul viilor de pe cele 2500 de hectare.

„Strugurii sunt aici, în această toamnă, cu adevărat de aur”, ne spunea tânărul director tehnic de la SC Jidvei, domnul ing. Marin Cucură, omul care a crescut odată cu compania, cu plantaţiile noi de la vie, la care a pus umărul din greu, oferindu-i-se şansa de a se afirma şi împlini în profesie şi în viaţă după ce şi-a încercat şi el norocul pe meleaguri străine. „An de an recoltele au fost tot mai bogate, atât calitativ cât şi cantitativ, dar în toamna aceasta am avut parte de o recoltă extraordinar de frumoasă. Atâta rod şi belşug ca anul acesta nu am avut până acum şi nu mă refer doar la cantitate, ci şi la faptul că strugurii au acumulat zahăr, arome şi aciditate la cele mai înalte standarde, după cum probează analizele de laborator care se fac aici la foc continuu, zi şi noapte, în laboratoarele dotate cu calculatoare şi aparatură de ultimă generaţie”, a continuat directorul Marin Cucură. Am notat „zi şi noapte”, pentru că la Jidvei se lucrează şi noaptea, numai mecanizat, cu cele cinci combine speciale pentru culesul viilor. Noaptea, temperatura fiind mai scăzută, strugurii îşi păstrează mai bine calităţile. Pe de altă parte, recolta bogată, pe toate cele 2500 de hectare de plantaţii noi, tinere, de circa 8-10 ani, nu ar putea fi strânsă la timpul optim dacă mobilizarea la muncă intensă, disciplinată nu ar fi şi ea la cote înalte, în toate fermele. Se recoltează zilnic circa 300 de tone de struguri, în funcţie de analizele de laborator, de concentraţia de zahăr, aciditatea şi aroma cerute de o materie primă de calitatea cea mai bună, înnobilată, astfel ca şi vinurile să fie pe măsură, adică tot de aur, ca şi strugurii din care provin. Strugurii se culeg pe soiuri, aşa cum sunt şi vinificaţi. În ferma nr. 14, condusă de ing. Robert Gomboş, se lucra cu două combine, în fapt două uzine electronice pe roţi, la recoltatul celor 145 de hectare de vie, din soiul Chardonnay. Fiecare combină recoltează circa 10 hectare de vie pe zi/noapte. În buncărele lor încap până la 1800 de kg după care sunt descărcate, iar strugurii şi mustul sunt transportaţi la moderna cramă din Tăuni, unică în felul ei în ţară şi în Europa, aşezată, plantată, mai bine zis, în vârful unui deal înconjurat de 500 de hectare de vie. Este o cramă ce arată a fi parcă de pe altă planetă, un adevărat munte de inox, de utilaje şi aparate, de cisterne şi silozuri uriaşe, de până la 50.000 de litri, în care se prepară şi conservă vinul, sub atenta îndrumare şi supraveghere a şefului de cramă, tânărul şi dinamicul ing. Florin Frăţilă şi a inginerului mecanic, Nicolae Dumitraş. Fiecare transport de struguri este cântărit, după care se descarcă într-un buncăr uriaş, unde are loc desciorchinizarea, se recoltează ravacul, iar apoi strugurii intră în presă, în funcţie de soiuri. Cele aromate trec apoi în nişte separatoare, unde sunt păstrate mai mult timp pentru a se putea extrage aroma din pieliţă. Mustul care rezultă este transportat spre cisternele de limpezire, de fermentare şi apoi de condiţionare. Toate operaţiunile, toate fazele de producţie sunt programate şi urmărite pe calculator şi se desfăşoară gravitaţional, adică în mod natural, uzina de la Tăuni fiind construită în trepte pe baza câmpului gravitaţional. Este şi aceasta o premieră în lumea vinificării şi a industrializării strugurilor. De fapt, marile investiţii făcute aici, de peste 100 de milioane de euro, de familia Liviu şi Claudiu Necşulescu, atât în plantaţii cât şi în crame (Jidvei, Blaj, Tăuni), tehnologii şi laboratoare, au asigurat companiei o poziţie de top în Europa. Recent, o delegaţie de la Uniunea Europeană, formată din experţi şi producători de vinuri, au vizitat compania Jidvei şi au remarcat că aşa ceva nu au mai văzut şi nu există în Europa. Ceea ce este perfect adevărat şi se probează şi în aceste zile de aur, în care tot nişte oameni de aur dau strălucire Podgoriei Jidvei. Gheorghe CIUL