Întoarcerea la valori, în accepțiunea omului zilelor noastre, este strâns legată de lumea satului românesc de acum și de altă dată.

Și mă refer aici la reperele culturale care se desprind din viața spirituală, socială și culturală a satului, cu tradițiile lui, de multe ori nescrise dar constante și în directă legătură cu o nevoie colectivă, pe care încearcă să o rezolve. Costea Teodor, referent cultural, conturează în linii mari dimensiunile culturale ale comunei Sâncel, una dintre cele mai vechi așezări omenești ale județului Alba, despre care spune că se află la loc de cinste în ceea ce privește activitatea culturală și folclorică, impunându-se prin frumusețea portului și a cântecului popular, prin diversitatea obiceiurilor și a tradițiilor străvechi, dar și prin personalitățile pe care le-a dat. Dintre aceștia, nume sonore precum marele filolog Timotei Cipariu, poetul Ion Brad, prof. Teodor Seicean, prof. univ. dr. Vasile Frățilă și alți fii ai comunei care au contribuit substanțial la consolidarea societății şi culturii românești, prin lucrările lor. Căminul Cultural Sâncel funcționează din anul 1965, la început în clădirea veche a școlii gimnaziale situate în centrul satului Sâncel, iar din anul 1978, într-o clădire nouă, impunătoare, care cuprinde: o sală de spectacole de 300 locuri, o bibliotecă cu peste 10.000 volume, o sală de ședințe, un birou și o sală de proiecție. ”De asemenea, funcționează în comună și o expoziție etnografică, inaugurată la 30 ianuarie 2007, în cadrul proiectului județean de reînviere a tradițiilor inițiat de Consiliul Județean Alba. Această expoziție etnografică din Sâncel reprezintă o punte de legătură cu trecutul, o oglindă-document a ceea ce au însemnat tradițiile, obiceiurile și meșteșugurile pentru părinții și bunicii noștri. Realizarea ei a fost posibilă prin implicarea localnicilor care au donat obiecte vechi, spre a fi expuse”, punctează Costea Teodor, la capitolul repere culturale ale comunității. La manifestările culturale ori folclorice organizate pe plan local sau la nivel de județ comuna este reprezentată cu cinste de grupurile folclorice care încă funcționează aici: grupul folcloric bărbătesc ”Sâncelenii”, Grupul Folcloric Mixt de la Pănade, precum și mai tânărul grup feminin folcloric ”Drâmbolicul”, care funcționează pe lângă Căminul Cultural Sâncel. Trebuie amintită aici și contribuția rapsozilor populari, precum Ioan Frățilă și Gheorghe Zereş, dar și a poeților locali Daniela Pănăzan (Sâncel) și Ioan Rațiu (Pănade), care au publicat mai multe volume de poezii. În ceea ce privește reperele palpabile, cioplite în piatră, ale istoriei și actorilor ei, Costea Teodor trece în revistă mai multe obiective: ”Există în comună un monument al eroilor, ridicat în anul 1944, prin grija preotului paroh de atunci, Gheorghe Ganta. Situat în curtea Bisericii Ortodoxe din Sâncel, monumentul are înscris pe marmura sa numele a peste o sută de bravi bărbați, fii ai comunei noastre care și-au dat viața pe câmpul de luptă în timpul celor două războaie mondiale, pentru liniștea de acum a neamului nostru. La Pănade, alături de Școala Primară ”Timotei Cipariu”, se află bustul marelui patriot Timotei Cipariu, părintele filologiei române, construcție realizată în anul 1999. Tot în Pănade, în centrul satului, se află un monument al eroilor ridicat în memoria celor peste 48 de morți și răniți dispăruți în timpul celor două războaie mondiale. La Sâncel, în fața căminului cultural, a fost ridicat bustul „Luceafărului poeziei românești”, Mihai Eminescu, acela care în anul 1866, când vizita “Mica Romă”, cu siguranță a străbătut și ulițele satelor din vecinătate.

D. M. S.