Papa Francisc va beatifica, în timpul vizitei la Blaj, şapte episcopi greco-catolici ”care au preferat moartea în locul trădării credinţei” în faţa prigoanei comuniste, au declarat, pentru Europa Liberă, surse din interiorul clerului.

Este vorba despre Valeriu Traian Frenţiu şi însoţitorii săi, după cum sunt numiţi în documentele de la Vatican, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu. Odată cu interzicerea cultului greco-catolic de către comunişti, în 1948, refuzul episcopilor greco-catolici de a trece la Biserica Ortodoxă s-a soldat cu persecuţii şi, în cazul unora dintre ei, moartea în temniţele comuniste.

În data de 5 aprilie 2018, Postulatura Cauzei de beatificare a episcopilor greco-catolici a anunţat predarea lucrării Positio super martyrio la Congregaţia Cauzelor Sfinţilor, lucrare conţinând documentaţia necesară argumentării martiriului celor şapte episcopi. Acest studiu în două volume, însumând 1900 de pagini, sintetizează în mod argumentat, pe baza documentelor de arhivă, mărturia şi jertfa episcopilor greco-catolici care, în faţa persecutorului comunist, au preferat moartea decât să-şi trădeze credinţa lor catolică.

Papa Francisc a fost invitat de preşedintele Klaus Iohannis să participe la ceremoniile legate Centenar, în decembrie trecut, însă confirmarea vizitei se pare că a aşteptat încheierea procedurilor de beatificare a martirilor greco-catolici români. Papa Francisc vine la Bucureşti pe 31 mai, la Iaşi, urmând ca la Blaj, capitala de facto a greco-catolicilor din România, să oficieze ceremonia de beatificare în 2 iunie. Vizita Papei Francisc în România se petrece după 20 de ani de la prima vizită a unui Suveran Pontif într-o ţară ortodoxă – Papa Ioan Paul al II lea, Bucureşti, mai 1999.

• Iuliu Hossu, unul dintre episcopii martiri care va deveni ”sfânt”

În rândul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică există o mare aşteptare în privinţa venirii Papei Francisc la Blaj. ”Îl aşteptăm cu toţii, ierarhi, preoţi, credincioşi, şi, însufleţiţi de recunoştinţă, ne rugăm bunului Dumnezeu ca vizita Sfântului Părinte să aducă roade bogate pentru Biserică, pentru întreg poporul român. (…) Sfântul Părinte Papa Francisc este păstorul întregii Biserici Catolice, dar este şi o personalitate la nivel mondial. Am convingerea că Blajul şi Câmpia Libertăţii vor fi neîncăpătoare pentru numărul mare de pelerini. Sfântul Părinte Papa vine ca un pelerin al păcii, al înţelegerii, al bucuriei şi credem că foarte mulţi credincioşi şi compatrioţi ai noştri vor veni să-l salute pe Câmpia Libertăţii”, a afirmat preotul Cristian Barta, citat de Agerpres, decan al Facultăţii de Teologie Greco-Catolică din Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

• Episcopu Ioan Suciu, o altă victimă a închisorilor comuniste

Acesta a adăugat că vizita Suveranului Pontif în micul oraş episcopal ”va fi pentru mulţi dintre compatrioţii noştri o ocazie unică de a descoperi locul care a devenit după 1700, timp de două veacuri şi jumătate, centrul spiritual, cultural şi de învăţământ al românilor din Ardeal, leagănul limbii şi scrierii româneşti moderne, iar apoi, după anul 1948, timp de aproape cinci decenii, a rămas farul de speranţă spre care au privit greco-catolicii care au înfruntat persecuţia comunistă”.

Acesta s-a referit şi la cuvintele referitoare la Blaj rostite, în urmă cu 20 de ani, de Papa Ioan Paul al II-lea în Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti: ”Din această Catedrală, gândul meu nu poate să nu zboare spre Blaj. Sărut în chip spiritual acel pământ de martiri şi îmi însuşesc mişcătoarele cuvinte ale marelui poet Mihai Eminescu, care se referă la el: «Îţi mulţumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat să-l pot vedea»”. Acest ”dor” al Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea se împlineşte acum prin venirea în România şi prin venirea la Blaj a Sanctităţii Sale Papa Francisc, a conchis Vicarul General al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş. Spre deosebire de vizita Papei Ioan Paul al II-lea, cea pe care o va efectua Papa Francisc, una ”apostolică”, va cuprinde nu doar Capitala, ci şi Iaşi, Blaj şi Şumuleu Ciuc.