Anul acesta se împlinesc 172 de ani de la Marea Adunare Națională de pe Câmpia Libertății de la Blaj din 3-15 mai 1848, eveniment important din istoria națională, care a relevat aspirațiile multiseculare ale poporului român de neatârnare, unitate și progres social.

Blajul,  devine centru ideologic al burgheziei românești din Transilvania, cu un rol esențial în formarea conștiinței naționale, după cum afirmă, în memorabila sa expresie, Ion Heliade Rădulescu: „De aici a răsărit soarele românilor!”.

În ciuda acestor vremuri grele, când activitățile culturale s-au retras în mediul on-line, din cauza pandemiei de coronavirus, la Colegiul Național ,,I. M. Clain”, pictorulul blăjean Cristian Mircea Vancea, urmașul episcopului unit Ioan Vancea, a reușit să finalizeze un proiect de suflet, la care a muncit mai multe luni, cu perseverență și talent. Iar dacă oamenii tac, vor vorbi zidurile, asta pare să ne spună pictorul Cristian Mircea Vancea, în fresca realizată în Sala Festivă a Colegiului Național ,,Inochentie Micu Clain” din Blaj și inaugurată marți, 12 mai, 2020.

Acest proiect cultural, realizat din inițiativa domnului primar, ec. Gheorghe Valentin Rotar, s-a bucurat de sprijinul Consiliului Local Blaj și al reprezentanților direcțiunii colegiului: director prim, prof. Ioan Tomoiagă și director adj., prof. Ana Marcu.

Dacă ,,starea de urgență” a restrâns mult participarea prezentului, participarea trecutului a fost numeroasă și reprezentativă. Dintre personalităţile prezentate în prim-plan, e cazul să amintim câteva nume de veritabili apostoli culturali: Timotei Cipariu ,,părintele filologiei române”, personalitate enciclopedică de faimă europeană, Simion Bărnuțiu, ideologul Revoluției din Transilvania, Gheorghe Barițiu, întemeietorul presei românești din Transilvania.

Din perspectiva artistului plastic, prof. Daniel Voina, prezent la eveniment „în spațiul triboltit din registrul principal al picturii, descoperim punerea în scenă a unui întreg capitol de istorie națională”. Inscripţia „Virtus romana rediviva”, amplasată central, între turlele Catedralei Sfânta Treime și cele două steaguri, steagul românesc și steagul papal, face trimitere nu numai la unirea religioasă cu Roma, ci și la originea latină a poporului român.

În faţa catedralei este surprins episcopul greco-catolic Inochentie Micu Clain, întemeietorul Blajului și precursorul Școlii Ardelene. Puţin mai jos, apare episcopul Petru Pavel Aron, deschizătorul şcolilor blăjene (1754), urmat de junimea studioasă a Blajului, purtând straie naţionale.

În apropiere se află doi dintre corifeii Şcolii Ardelene: Gheorghe Şincai şi Samuil Micu. În partea opusă se găsește mitropolitul Ioan Vancea şi ceilalţi doi reprezentanţi ai Şcolii Ardelene: Petru Maior şi Ion Budai-Deleanu. La dreapta compoziţiei se înalţă un mare steag tricolor pe care scrie 3-15 MAIU, deasupra căruia, într-o încăpere, este reprezentat episcopul Grigore Maior, aprig luptător pentru emanciparea socială şi naţională a românilor din Transilvania. Alături se află vestiţii revoluţionari paşoptişti: Vasile Moldovan, August Treboniu Laurian şi Axente Sever.

Registrul secundar aduce, sub arcada Teiului eminescian, reprezentanți de anvergură națională ai literaturii și artei blăjene din secolul trecut, apărători ai idealurilor ASTREI. Printre cei care și-au adus o contribuţie însemnată la integrarea Blajului în mişcarea literară şi culturală din Ardeal, îi amintim pe: Alexandru Lupeanu-Melin, Gh. I. Biriş (Radu Brateş), Pavel Dan, Nicolae Comşa, Ion Agârbiceanu, Iuliu Moga, Sigismund Toduță, Ion Brad, Virgil Fulicea, Toma Cocișiu, Alexandru Borza, Ştefan Manciulea şi alţii.

Iată că, prin efortul pasionat al pictorului și al autorităților locale, s-a realizat o adevărată lecție de istorie, în care spectacolul culorilor se îmbină armonios cu spiritul Blajului revoluționar.

Purtător de cuvânt al colegiului,
Prof. Claudia Oancea-Raica

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Blaj Info și pe GOOGLE NEWS