Rămâi conectat

Actualitate

Blajul – Pantheonul libertăţii şi demnităţii românilor – 167 de ani

Publicat

în

blaj2Se împlinesc în aceste zile 167 de ani de la freamătul de libertate al  zecilor de mii de români de pe Câmpia Libertăţii pentru a-şi hotărî destinul propriu pe aceste meleaguri.

Blajul, acest „Pantheon” al libertăţii şi demnităţii românilor, l-a avut ca oaspete de seamă de mai multe ori pe Craiul Munţilor – Avram Iancu, el fiind prezent la toate cele trei mari adunări naţionale de pe Câmpia Libertăţii. La prima adunare, din 30 aprilie 1848, în Duminica Tomii, Avram Iancu a fost însoţit de Ioan Buteanu şi de circa 2.000 de moţi. Şi cu toate că adunarea fusese interzisă de autorităţi, încă din cadrul acesteia fruntaşii români formulează mai multe revendicări, cerând între altele desfiinţarea iobăgiei şi spunând, în frunte cu Simion Bărnuţiu, care a prezidat adunarea, cu Avram Iancu, Ioan Buteanu, Alexandru Papiu-Ilarian şi ceilalţi că „prezenţa comisarilor guvernului şi a armatei nu-i intimidează şi că sunt hotărâţi să-şi câştige drepturile ce li se cuvin”.
Cea de-a doua, cea mai importantă, a avut loc în 3/15 mai 1848. La această adunare, sosirea lui Iancu, în fruntea miilor de moţi disciplinaţi milităreşte, va produce un mare entuziasm. Adunarea a fost prezidată de episcopul ortodox Andrei Şaguna şi de cel greco-catolic, Ioan Lemeni. Zecile de mii de români adunaţi pe Câmpia Libertăţii de la Blaj au ascultat cu însufleţire cuvântările fruntaşilor lor, ardeleni sau de peste munţi, printre care s-au numărat Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Ioan Buteanu, Alecu Russo şi alţii. Chiar şi Alexandru Ioan Cuza, viitorul domnitor al Principatelor Unite, a fost prezent la Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15 mai 1848. În cadrul Adunării, s-a votat o Petiţie naţională prin care „naţia română se declara şi se proclama de sine stătătoare şi parte întregitoare a Transilvaniei, pe temeiul libertăţii egale” şi „depune jurământul de credinţă către împărat şi către patrie”. A doua zi s-a cerut reprezentarea proporţională în toate ramurile de conducere şi în administraţia ţării, libertatea presei şi a întrunirilor, şcoli şi o universitate în limba română, şi
s-a protestat apoi solemn împotriva unirii cu Ungaria. Petiţia naţională a fost redactată în 16 puncte.
La această Mare Adunare Naţională, la care au luat parte peste 40.000 de români, avea Avram Iancu să rostească celebra frază: „Uitaţi-vă pe câmp românilor, suntem mulţi, ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari, că Dumnezeu e cu noi!”.
Apoi, după cum se ştie, delegaţia trimisă la Dieta de la Cluj cu Petiţia naţională adoptată de Adunarea Naţională de pe Câmpia Libertăţii din 3/15 mai se întoarce la puţin timp cu mare dezamăgire în suflete. La 29 mai 1848, Dieta din Cluj, alcătuită majoritar din nobili de origine maghiară, decretează unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără a lua în vreun fel în seamă memoriul înaintat de delegaţia de români. În plus, decretează şi dizolvarea Comitetului Naţional Român de la Sibiu, ameninţând cu pedepse aspre pe cei care ar îndrăzni să se mai întrunească de acum încolo. Între timp are loc masacrul de la Mihalţ, când trupele de grăniceri secui deschid focul asupra iobagilor români, care ocupaseră cu forţa o parte din moşia nobilului maghiar local. De aici Iancu decide că doar cu „lancea lui Horea” se mai poate face dreptate şi porneşte astfel în munţi pentru a-şi aduna moţii şi a-i răzbuna pe românii care au căzut victime nevinovate. Avram Iancu organizează astfel mai multe întâlniri cu moţii săi, şi avea să mai vină la Blaj şi la cea de-a treia adunare a românilor, care are loc în ziua de 21 septembrie 1848, când iar s-au adunat, în decurs de 8 zile, pe Câmpia Libertăţii, peste 60.000 de români. Iancu ajunge din nou aici, în fruntea a circa 6.000 de moţi. Această a treia adunare avea să confirme din nou cererile formulate de români la adunarea din 3/15 mai şi a mai statuat în plus formarea unei Gărzi Naţionale Româneşti înarmate, similară cu garda naţională maghiară, care fusese deja constituită şi înarmată de către guvernul austriac. Procesul verbal al adunării a fost semnat şi de Avram Iancu. După care, aşa după cum avea să se exprime în cadrul unei întruniri de la Sibiu, prezidată de marele Andrei Şaguna, Iancu spune răspicat: „Voi vorbiţi înainte, eu plec în munţi, la moţii mei, să fac revoluţie!” Şi, după cum ştim, după o organizare minuţioasă, a dat celebrul ordin (considerat a fi cel mai scurt din toate marile confruntări militare) „No hai!” Şi a făcut-o… În scurt timp, revoluţia va cuprinde aproape toate zonele Transilvaniei.
blaj1Azi, Craiul Munţilor, după cum se ştie, îşi doarme somnul de veci la umbra binefăcătoare a gorunului lui Horea de la Ţebea, loc devenit sacru, şi totodată de pelerinaj continuu pentru toţi românii. Însă, şi de acolo, aşa după cum frumos descrie într-un poem pe care i l-a dedicat poetul Octavian Goga (fost şi prim-ministru al României în perioada decembrie1937 – februarie 1938), care l-a admirat foarte mult pe eroul Apusenilor şi chiar i-a luat apărarea în mai multe rânduri în privinţa denigrărilor de tot felul la adresa sa, el veghează şi în prezent asupra naţiunii române, aşa după cum rezultă şi din versurile următoare: „Iar când va veni duşmanul/ Să vă ia pământ şi drept/ Români, scuturaţi gorunul/ Ca din somn să mă deştept”. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Fie ca duhul său sfânt, profund românesc, să ne
inunde mereu sufletele tuturor românilor, şi să ne fie pildă vie în toată existenţa noastră de acum, şi în vecii vecilor!
Iar fiindcă este vorba de istoria Blajului, marele oraş al Şcolii Ardelene, ar fi o impietate să nu-i amintim aici, în acest context, şi pe episcopul martir Inocenţiu Micu Klein, care a făcut primele demersuri, printr-un memoriu adresat împăratului Carol al VI-lea, în anul 1732, de înfiinţare de „şcoli pentru fiii neamului nostru”, pe continuatorul său, episcopul Petru Pavel Aron, care înfiinţează în anul 1754 şcolile din Blaj (Şcoala de obşte, Şcoala latinească şi Şcoala de preoţie), pe care le denumeşte metaforic „fântâni ale darurilor”. Şi bineînţeles, pe marii corifei ai Şcolii Ardelene, mişcare ideologică naţională iluministă – avându-i în frunte pe Samuil Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior, care au susţinut din toate puterile latinitatea şi continuitatea noastră pe aceste meleaguri, ideea de unitate a românilor, având o puternică înrâurire pedagogică şi contribuind decisiv la trezirea conştiinţei naţionale a tuturor românilor. Aşadar, fără rodnica activitate a acestei „fântâni a darurilor” blăjene şi iluminismul promovat de Şcoala Ardeleană, probabil nu ar fi existat nici marile adunări naţionale de pe Câmpia Libertăţii şi, poate, nici Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Pentru că, pe Câmpia Libertăţii, din toate piepturile românilor s-a strigat cu putere: „Vrem să ne unim cu ţara!”

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Blaj Info și pe GOOGLE NEWS

Actualitate

Prefericirea Sa Claudiu, la Slujba din Duminica Rusaliilor: „Spiritul Sfânt restabilește comuniunea între om și Dumnezeu”

Publicat

în

Preafericirea Sa Claudiu-Lucian Pop, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a celebrat duminică, 31 mai 2026, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Duminicii Coborârii Sfântului și de Viață Dătătorului Spirit în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj.

Reflectând asupra semnificației marii sărbători a Rusaliilor, Preafericirea Sa a arătat că aceasta reprezintă momentul în care Dumnezeu reface comuniunea pierdută prin păcat și dăruiește oamenilor participarea la însăși viața sa de iubire.

Pornind de la referința liturgică la Turnul Babel, Arhiepiscopul Major a explicat contrastul dintre încercarea omului de a construi unitatea prin propriile puteri și adevărata comuniune pe care Dumnezeu o oferă prin Spiritul Sfânt. Dacă la Babel oamenii au încercat să ajungă la Dumnezeu fără Dumnezeu, sfârșind în dezbinare și neînțelegere, la Rusalii Dumnezeu restabilește unitatea dintre oameni și dintre oameni și Creatorul lor.

„Astăzi se reîncheie o poveste începută în grădina Raiului”, a spus PF Claudiu, amintind că drama umanității începe atunci când Adam și Eva aleg să devină asemenea lui Dumnezeu fără Dumnezeu. Deși omul se îndepărtează de Creatorul său, Dumnezeu nu încetează să îl caute și să îi ofere iubirea și îndurarea Sa.

În acest sens, Arhiepiscopul Major a subliniat că întreaga lucrare a lui Isus Cristos urmărește restaurarea comuniunii dintre Dumnezeu și om. Prin Întrupare, Moarte, Înviere și Înălțare, Cristos deschide din nou calea spre Tatăl, iar prin coborârea Spiritului Sfânt această comuniune este pe deplin restabilită.

„Vedem nu doar o comuniune între om și Dumnezeu, ci și o comuniune între oameni. Iată ce este Spiritul Sfânt: comuniunea de iubire între Tatăl și Fiul, în sânul Sfintei Treimi, pe care Dumnezeu ne-o dăruiește și nouă”, a afirmat Preafericirea Sa.

PF Claudiu a evidențiat apoi transformarea apostolilor după Rusalii. Cei care până atunci trăiau închiși de frică devin martori curajoși ai Evangheliei, capabili să vestească tuturor popoarelor vestea mântuirii. Nu prin propriile lor puteri, ci prin lucrarea lui Dumnezeu, oameni simpli sunt transformați în temelia Bisericii.

„Noi nu suntem mari prin noi înșine. Dar Dumnezeu umple vasele de lut ce suntem”, a spus Arhiepiscopul Major, arătând că fiecare credincios este chemat să se lase modelat de darul Spiritului Sfânt.

În continuare, Preafericirea Sa a amintit că prin Botez creștinii primesc acest dar și devin parte a familiei lui Dumnezeu. Biserica este astfel casa în care credincioșii își descoperă adevărata identitate și chemarea la viața veșnică. Catedrala și fiecare biserică devin semne ale Ierusalimului ceresc și ale speranței care depășește limitele acestei lumi.

„Noi nu suntem hoinari în această lume, noi avem o casă”, a subliniat PF Claudiu, amintind că moartea nu mai reprezintă pentru creștini un sfârșit, ci trecerea spre întâlnirea cu Cristos cel Înviat.

Arhiepiscopul Major i-a îndemnat pe credincioși să lase Spiritul Sfânt să lucreze în viața lor și să își asume responsabilitatea pentru viața Bisericii. Dumnezeu oferă darurile sale fără a constrânge libertatea omului, iar fiecare creștin este chemat să colaboreze cu harul primit.

Evocând momentele importante trăite de Biserica Română Unită în ultimul an, PF Claudiu a amintit rugăciunea și comuniunea care au însoțit trecerea la Domnul a Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan și alegerea noului Arhiepiscop Major, subliniind că nimeni nu poate merge singur înainte, ci numai împreună, ca mădulare ale aceluiași Trup al lui Cristos.

Preafericirea Sa a amintit că luni, 1 iunie, Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” își va celebra hramul printr-un program liturgic și spiritual care va include hirotonirea unui preot și a unui diacon, Prima Împărtășanie Solemnă a copiilor și întâlnirea persoanelor consacrate din Eparhia de Cluj-Gherla, toate acestea fiind expresii ale lucrării și darurilor Spiritului Sfânt în viața Bisericii.

Încheind cuvântul de învățătură, PF Claudiu i-a îndemnat pe cei prezenți: „Să lăsăm Spiritul Sfânt să lucreze în viața noastră”.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Blaj Info și pe GOOGLE NEWS

Citește mai mult

Actualitate

Luni, 1 iunie 2026, copiii sunt invitați la super-petrecerea de pe Câmpia Libertății

Publicat

în

Primăria Municipiului Blaj și Consiliul Local Blaj organizează și în acest an tradiționala petrecere dedicată Zilei Internaționale a Copilului, eveniment care va avea loc luni, 1 iunie 2026, între orele 10:00 și 13:00, pe Câmpia Libertății.

Spațiul generos al Câmpiei Libertății se va transforma într-un adevărat tărâm al distracției pentru cei mici, cu numeroase activități, jocuri și surprize pregătite special pentru întreaga familie.

Sub genericul „Distracție cu Broscuța Oaki în Familie”, copiii vor avea parte de:

  • 10 ateliere de familie cu premii dulci;
  • 4 tobogane gonflabile uriașe;
  • mascote și personaje îndrăgite;
  • animatori și scenete de teatru comic muzical;
  • picturi pe față și baloane modelabile;
  • piniate pline cu steluțe și jeleuri de fructe;
  • vânătoare de comori;
  • înghețată oferită gratuit tuturor copiilor prezenți.

Atmosfera de sărbătoare va fi întreținută de mascotele Oaki, Profa de Joacă, Bubulina, Bubu, Bulină, Voinicel, Winnie, Mickey Mouse, Minnie Mouse și Albă ca Zăpada, care vor aduce zâmbete și voie bună pe tot parcursul evenimentului.

La fel ca în anii precedenți, copiii vor avea ocazia să descopere și să interacționeze cu tehnica din dotarea echipajelor de Poliție, Pompieri, Jandarmi și Ambulanță, prezente pe Câmpia Libertății.

Organizatorii îi invită pe părinți și bunici să participe în număr cât mai mare la această sărbătoare dedicată copilăriei, cu atât mai mult cu cât ziua de 1 Iunie este zi liberă la nivel național.

Intrarea este liberă.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Blaj Info și pe GOOGLE NEWS

Citește mai mult

Actualitate

Preafericitul Părinte Claudiu a primit vizita Majestății Sale Margareta și Alteței Sale Regale Principele Radu

Publicat

în

Preafericitul Părinte Claudiu-Lucian Pop, Arhiepiscop Major și Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, i-a primit miercuri, 27 mai 2026, la Blaj, pe Majestatea Sa Margareta și pe Alteța Sa Regală Principele Radu.

La întâlnirea desfășurată la sediul Curiei Arhiepiscopiei Majore, Preafericitul Părinte Claudiu a fost însoțit de Preasfinția Sa Cristian-Dumitru Crișan, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș și de Părintele Cristian Barta, Decan al Facultății de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. Alături de Familia Regală s-a aflat domnul Traian Sârcă, cancelar al Casei Majestății Sale.

În cadrul discuțiilor au fost evocate aspecte semnificative referitoare la trecutul și prezentul Bisericii, mărturia episcopilor martiri fiind considerată un reper de credință și de verticalitate morală care poate inspira societatea actuală. A fost relevat rolul esențial al Bisericii în societate, ca spațiu al comuniunii, al solidarității și al formării morale, precum și necesitatea de a urma drumul reconcilierii și al dialogului. De asemenea, Scrisoarea Enciclică „Magnifica humanitas” a Sfântului Părinte Papa Leon al XIV-lea, cu privire la ocrotirea persoanei umane în timpul inteligenței artificiale, a fost evidențiată ca model de asumare a provocărilor lumii de astăzi. Apărarea demnității umane și promovarea păcii reprezintă o precupare constantă pentru Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și pentru Familia Regală.

Vizita a continuat la Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, unde Majestatea Sa și Alteța Sa Regală au depus o coroană de flori și s-au recules la mormintele Cardinalilor Lucian Mureșan și Alexandru Todea. Părintele Cristian Barta a făcut o prezentare succintă a istoriei, elementelor arhitectonice, picturii și iconostasului Catedralei, evocând în acest context prezența Familiei Regale la Blaj.

Legăturile dintre Biserica Greco-Catolică și Monarhia română au fost întotdeauna așezate pe temeiul respectului reciproc, al credinței creștine și al binelui comun. Vizita Majestății Sale Margareta și a Alteței Sale Regale Principele Radu reprezintă un nou semn al prețuirii față de rolul pe care Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică l-a avut în istoria, cultura și spiritualitatea românească, dar și față de misiunea ei în lumea contemporană.

Biroul de Presă al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Blaj Info și pe GOOGLE NEWS

Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din Zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea Ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

blajinfo, stiri blaj, informatii blaj