Tradiţiile sunt una dintre valorile inegalabile ale poporului nostru. Ele sunt comori ce nu ar trebui uitate, ne caracterizează, ne definesc şi prin ele ne simţim mai bogaţi, mai aleşi, mai altfel decât ceilalţi.

Aceste comori inestimabile sunt promovate, conservate şi transmise mai departe din generație în generație pentru a nu ne pierde identitatea de români. Păstrători ai tradiţiilor şi obiceiurilor populare sunt și membrii Ansamblului ”Banul Mihalcea”, care, de mai bine de un secol, reprezintă cu mândrie comuna Mihalț. Tradiții și obiceiuri lăsate din străbuni, de la dansuri precum haidăul cu două fete, haidăul cu bâta, învârtita și hațegana, hore, cântece, momente semnificative din viața satului, până la gastronomie și expoziții de artă tradițională, sunt prezentate de către aceștia prin diverse activități și spectacole ce duc renumele comunei peste tot în țară și peste hotare.
Formația de dansuri a Căminului Cultural “Banul Mihalcea” din Mihalț a fost înființată în anul 1906-1907, de către învățătorul Ioan Barna și s-a afirmat la Blaj, în anul 1911, cu prilejul sărbătoririi a 50 de ani de la înființarea Astrei. În anul 1939, participă la serbările prilejuite de cel de-al V-lea Congres al Căminelor Culturale și al Școlilor Țărănești, care a avut loc la București, comuna Mihalț reprezentând județul Alba. S-a desființat o perioadă, după care și-a reluat din nou activitatea după 1950. Formația de dansuri a avut o activitate susținută și după anul 1970, având ca instructori de dansuri populare pentru amatori oameni iubitori de folclor, de tot ceea ce înseamnă tradiţie şi frumos, păstrători ai tradițiilor morale, precum Gheorghe Breazu, Teodor Bobițan, Ioan Băcilă, toți decedați, iar apoi Aurel Chirilă, învățătoarea Elena Muntean și Rareș Bobițan. Denumirea ansamblului de ”Banul Mihalcea” a fost dată după numele unuia dintre marii căpitani ai lui Mihai Viteazul, domn peste Ardeal.
Ansamblul folcloric și-a desfășurat activitatea în timp, participând și făcându-se remarcat la diferite concursuri și festivaluri, în cadrul cărora nu de puține ori și-a atribuit un loc pe podium. Anul 2006 a fost, putem spune, anul de glorie al ansamblului, când a participat la Concursul “Cultură pentru Cultură”, un proiect unic în Europa ce are scopul de a revitaliza cultura tradiţională din mediul rural şi de dezvoltare a turismului cultural în zonele istorico-etnografice ale judeţului Alba, în cadrul căruia a obținut premii importante constând în bani, destinați pentru reabilitarea căminelor culturale și a școlilor din comună. Este vorba despre un loc I, câștigat la Râmeț, locul II la Noșlac și locul III obținut la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, premii care le-au adus suma de 1 miliard de lei vechi. Spectacolul folcloric prezentat de ei, meșteșugurile și gastronomia tradițională au fost punctele forte care au urcat ansamblul pe podium. Tot în anul 2006, la Concursul “Cânt și joc de pe Târnave”, ediția a III-a, ce avut loc în localitatea Biia, Ansamblul ”Banul Mihalcea” a câștigat premiul III. Mai târziu cu un an, ansamblul primește o Diplomă de Excelență în cadrul concursului “La Porțile Tradiției și Culturii Populare” de la Ocna Mureș, și tot în același an, 2007, participă la Festivalul Internațional de Folclor de la Brix, din Franța. De asemenea, pentru că Mihalțul este situat în zona Secașelor, ansamblul a fost invitat să participe la festivalul “Datină Străbună pe Secaș”, alături de alte ansambluri din localități din județele Alba și Sibiu. Acest festival de folclor unește prin cultura tradițională cele două județe și își propune să revigoreze și să promoveze tradițiile localităților din zona Secașelor. Astfel, în 2013, festivalul s-a desfășurat la Mihalț, programul fiind televizat de către TVR Cluj, având ca prezentator pe Sergiu Vaida, realizatorul emisiunii “Vine Clujul pe la noi”. Dintre activitățile anului 2014, amintim participarea din nou la Concursul ”Cultură pentru Cultură”, pe Câmpia Libertății, la Blaj. În 2015, un nou premiu îmbogățește palmaresul ansamblului. Este vorba despre un premiu special obținut pentru autenticitatea jocului, la un festival de folclor organizat de Asociația Culturală ”Friends Forever” din Târgu Mureș. Formația de dansuri a mai participat și la manifestări cultural-artistice cum ar fi Ziua Națională a României, atât pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, cât și pe esplanada instituției.
Portul Național, una din armele la îndemâna poporului pentru a-și afirma în toate împrejurările naționalitatea, i-a diferențiat și pe ei în cadrul spectacolelor, prin amănunte cum ar fi croiul, forma și culoarea. La femei, portul popular este compus din ie, poale, catrință, cheptăruț, pe cap batic de culoare neagră și în picioare ghete, iar bărbații poartă ”chimeșă” de culoare albă, pantaloni albi, șerpar, pe cap pălărie de culoare neagră și în picioare pantofi. Aceste costume populare sunt croite cu migală și răbdare de Daniela Soos, creator popular. Mihălțenii au și o baladă a lor, păstrată cu sfințenie peste ani, care sună cam așa: La răsărit de soare/ Cu mândre ogoare,/ La-ntâlniri de ape/ Cu dealuri aproape,/ Pe Târnavă-n jos,/ Este un sat frumos./ E Mihalţul frate,/ Bogat în bucate/ Bogat în de toate,/ Comună cunoscută azi sub soare/ Cu cel mai mare număr de tractoare,/ Cu grădini în floare/ Şi multe ogoare,/ Case noi zidite/ Frumos tencuite,/ Cu copii frumoşi/ Şi oameni făloşi./ Vestea i s-a dus/ Pe Târnavă-n sus,/Vestea i s-a întors/ Pe Târnavă-n jos./ Sat cu mândre flori/ Fete şi feciori,/ Se-ntâlnesc cu noi/ Ca să se întreacă,/ Dar să şi petreacă,/ Sat cu oameni buni/ Unde din străbuni/ Dacii şi romanii/ Şi-au petrecut anii./ Venit-au peste ei/ Dușmanii cei răi/ Dar nu i-au răpus,/ Şi nici nu s-au dus/ De pe glia sfântă/ Ce le-a fost ursită./ Şi rămas-am noi,/ Noi, urmaşii lor/ Să ducem în lume/ Azi, al lor renume,/ Şi la zi de şezătoare/ De la mic la mare,/ Cu drag să muncim/ Să ne-nveselim/ Şi să ne-omenim“.
Din Ansamblul ”Banul Mihalcea” fac parte: soliștii instrumentiști: Nicolae Decean, Mihai Raul Bedelean, Ioan Barna, Ioan Cleja, Dan Cleja, Robert Iulian Crișan; soliștii vocali Mihai Raul Bedelean, Nicolae Decean; dansatori: Flavius Breaz (primar), Virgil Muntean (viceprimar), Rareș Bobițan (instructor), Lavinia Ghibu (instructor), Virgil Comșa, Bogdan Comșa, Marin Breazu, Cosmin Prundar, Paul Bobițan, Alexandru Lazăr, Simion Comșa, Emilia Aldea, Nicoleta Breaz, Georgiana Bedelean, Denisa Hațegan, Denisa Potopea, Cristina Galdău, Gabriela Drăgan, Ioana Muntean, Maria Lazăr, Larisa Mîrza, Nicolae Decean, Raul Mihai Bedelean, Mihai Comșa, Răzvan Stan, Elena Muntean, Dana Hatagan, Ioan Man, Lucia Man, Mihai Bedelean, Cornelia Bedelean, Mihai Comșa, Petru Comșa, Melania Comșa, Margareta Comșa, Aurel Chirilă, Nicolae Decean, Ioan Barna, Claudia Potopea, Alina Maier, Adina Drăgan.