Rămâi conectat

Administrație

A fost stabilit traseul Drumului Transregio Blaj – Teiuș – Autostrada A10

Publicat

în

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a aprobat analiza multicriterială pentru stabilirea traseului Drumului Transregio Blaj – Teiuș – A10. Au fost studiate 3 variante de traseu, iar punctajul cel mai bun a fost obținut de Varianta V2 – verde pe planuri.

„A fost făcut un pas mare spre realizarea unuia dintre cele mai importante proiecte de mobilitate atât pentru comunitatea noastră, cât și pentru județul Alba, care face parte, alături de varianta ocolitoare a municipiului Blaj, din marile proiecte de infrastructură prin care vom asigura o conexiune rapidă a Blajului cu autostrada A10 (Sebeș – Turda)!

Varianta V2, în lungime de 21.1 km, se desfășoară pe aproximativ 58% din traseul existent al DN 14B, în timp ce 42% din lungime reprezintă drum nou. Vor fi construite și amenajate 2 poduri, 2 pasaje peste CF și 14 pasaje pentru intersectarea denivelată a drumurilor existente.

În prezent, obiectivul de investiție se află în faza de elaborare a studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic, iar după îndeplinirea procedurilor legale de avizare întreaga documentație va fi predată CNAIR pentru pregătirea proiectului de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Municipiul Blaj va coordona implementarea proiectului atât în faza realizării studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic, cât și în faza executării lucrărilor de modernizare a DN 14B Blaj – Teiuș – A10.

Valoarea totală a investiției este de 236.996.700 euro, finanțarea fiind asigurată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Investiția se realizează în baza protocolului de colaborare încheiat între Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), UAT Municipiul Blaj, UAT Județul Alba, UAT Orașul Teiuș, UAT Comuna Mihalț și UAT Comuna Crăciunelu de Jos”, a transmis primarul Blajului Gheorghe Valentin Rotar.

Decscrierea traseului Drumului Transregio Blaj – Teiuș – A10

Traseul V2 Verde se desprinde din DN1/E81 în zona km 396+500, la limita intravilanului orașului Teiuș, prin amenajarea unei intersecții giratorii. Traseul V2 Verde se dezvoltă pe un sector de drum nou, pornind de la km 0+000, traversând o zonă de teren agricol plat, paralel cu un canal ANIF și ajunge în spatele zonei industriale a orașului Teiuș.

Traseul V2 Verde revine la axul DN14B în zona km 1+360, la marginea zonei urbane construite a orașului Teiuș, unde este prevăzută o intersecție la nivel cu drumul existent DN14B, accesând în proximitate sensul giratoriu existent din cadrul nodului de autostradă Teiuș-A10. Sensul giratoriu existent al autostrăzii se va „calibra” și dimensiona la faza SF FINAL.

De aici, traseul se menține pe axul existent al DN14B până în zona km 14+100. Drumul proiectat subtraversează autostrada A10 la km 2+100 prin pasajul existent, după care V2 Verde se dezvoltă pe un pasaj proiectat peste calea ferată CF M200 Teiuș, cu lungimea de 600 m. Prin intermediul acestui pasaj se traversează denivelat liniile CF M200 Teiuș, CF M300 Crăciunelu – racord spre stația Coșlariu și drumul judetean DJ107H.

De aici, traseul V2 Verde este următorul:

– traversează denivelat linia de CF M300 prin pasaj existent la km 3+830;
– se corectează curba la ieșire de pe pasaj CF, pentru o viteză de 60km/h, mărindu-se lungimea rampei aferentă pasajului, fapt care impune restabilirea punctului de intersecție cu DJ107B;
– se va amenaja intersecția cu DJ107B prin prevederea de benzi/bretele de intrare/ieșire pe V2 verde, între km 4+400- 4+600. Pe direcția Transregio Blaj – DJ107B, fluxul de circulație catre DJ 107B este asigurat de un pasaj de trecere proiectat;
– va traversa râul Mureș la km 4+920;
– la km 5+250 traseul se intersectează din nou cu DJ 107B, care se propune a fi restabilit cu 400 m mai departe, la km 5+250 se intersectează din nou cu DJ 107B, care se propune a fi restabilit cu 400 m mai departe, în zona km 5+750, unde s-a prevăzut realizarea unei intersecții denivelate – NOD 1 MIHALȚ.

Această intersecție este prevăzută cu un pasaj pentru trecerea fluidă a traficului V2 Verde, dar și o intersecție giratorie inferioară, în care accesează DJ142L, DJ107B și bretelele de intrare/ieșire de pe Drumul Transregio din ambele direcții:

– la km 9+250 este amenajată o intersecție denivelată NOD2 CISTEI și sunt prevăzute drumuri colectoare adiacente drumului:
– pod peste pârâul Dunărița la km 10+850;
– pasaj de trecere peste DC11A- km 11+000;
– pasaj peste drum local/agricol la km 12+750;
– la km 14+100 Traseul V2 Verde prevede amenajarea unei noi intersecții denivelate, denumită NOD 3 CRĂCIUNELU DE JOS, prevăzută cu un pasaj pentru trecerea fluidă a traficului de pe V2 Verde, dar și o intersecție giratorie inferioară, în care accesează bretelele de intrare/ieșire de pe Drumul Transregio din ambele direcții, către localitatea Crăciunelu de Jos și spre Teiuș;

de la NOD3 – km 14+100 traseul V2 Verde se dezvoltă pe un sector de drum nou, cu funcție de VARIANTĂ DE OCOLIRE A LOCALITĂȚII CRĂCIUNELU DE JOS;
– la km 14+650 traversează denivelat linia CF M300 Crăciunelu de Jos printr-un pasaj proiectat, în lungime de 200 m;
– la km 11+950 și 15+300 intersectează 2 drumuri locale, la care s-au prevăzut pasaje casetate de trecere denivelată;
– la km 15+950 intersectează denivelat DJ142L, prin intermediului unui pasaj. Traficul de pe drumul județean va fi direcționat pe rețeaua stradală a comunei Crăciunelu de Jos către Nod 3 sau Nod 4 Crăciunelu de Jos.
– La km 16+800 și 17+200 intersectează alte două drumuri locale/agricole, prin pasaje de trecere casetate proiectate;
– la km 17+730 se intersectează cu traseul existent al DN14B, unde este amenajată o intersecție denivelată – NOD 4 CRĂCIUNELU DE JOS, în care este prevăzut un pasaj de trecere a traficului aparținând V2 Verde și o girație inferioară pentru acces trafic DN14B pe bretele de intrare/ieșire;

De la NOD 4 CRĂCIUNELU, km 17+730, traseul V2 Verde continuă pe sector de drum nou până la sfârșitul proiectului, km 21+104, dezvoltându-se pe partea dreaptă a DN14B, paralel cu linia de cale ferată.

Traseul V2 Verde parcurge o zonă de luncă, stabilă din punct de vedere geologic, ocolind versantul de la intrarea în Blaj, care are pante abrupte și prezintă instabilitate. Drumul este prevăzut intr-un ușor rambleu de aproximativ 1 m, fiind optim din punct de vedere constructiv și economic:

– la km 18+500 este prevăzut un pasaj casetat de trecere peste drumul agricol existent;
– la km 20+650 este prevăzut un pasaj casetat de trecere peste drumul colector proiectat;
– la km 20+900 va fi amenajată intersecția cu DN14B + drum acces Heliport;
– la km 21+104: Sfârșit Traseu V2 Verde, cu racordare la girația proiectată în cadrul VARIANTEI OCOLITOARE A MUNICIPIULUI BLAJ.


Administrație

Lacul Chereteu din Blaj se transformă într-un parc tematic modern. Lucrările au ajuns la 42%

Publicat

în

Proiectul de regenerare urbană, în valoare de peste 20 de milioane de lei, va transforma zona Lacului Chereteu într-un spațiu modern de agrement, cultură și relaxare. Printre principalele investiții se numără un amfiteatru în aer liber, un ponton plutitor, pereți verzi și sisteme de iluminat eficiente energetic.

Lucrările de modernizare a zonei Lacului Chereteu din Blaj avansează, stadiul fizic de execuție ajungând la aproximativ 42%, potrivit primarului municipiului, Gheorghe Valentin Rotar. Edilul a verificat vineri, 16 octombrie 2026, evoluția proiectului, în cadrul unei vizite pe teren alături de Viorela Florea, responsabilă de coordonarea lucrărilor de reabilitare.

Investiția depășește 20 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 4,5 milioane de euro, și este finanțată în mare parte din fonduri europene nerambursabile. Proiectul urmărește transformarea zonei într-un spațiu de agrement și recreere modern, care să îmbine infrastructura verde-albastră cu facilitățile destinate comunității.

Pereți vegetali și amenajări integrate în peisajul natural

Unul dintre elementele distinctive ale proiectului îl reprezintă amenajările peisagistice, care includ pereți vegetali cu mii de plante decorative, precum și alei realizate din materiale naturale și piatră.

Potrivit primarului Gheorghe Valentin Rotar, soluțiile tehnice au fost alese astfel încât lucrările să se integreze în mediul natural și să respecte standardele europene privind infrastructura verde-albastră.

„Avem un lucru foarte interesant în acest proiect: un perete verde plin de plante, iar un perete similar va fi amenajat și în partea de sus. Este o lucrare realizată cu materiale bio”, a explicat edilul, precizând că amenajările din piatră vor fi completate astfel încât să se integreze armonios în peisaj.

Amfiteatru în aer liber și ponton plutitor pe lac

Proiectul de modernizare prevede realizarea unui ansamblu de facilități pentru petrecerea timpului liber, între care un centru cultural cu amfiteatru în aer liber, pontoane de observație, spații de joacă și grupuri sanitare moderne.

De asemenea, zona va beneficia de un sistem de iluminat bazat pe tehnologie LED și energie solară. O parte dintre instalațiile de iluminat funcționează deja, în timp ce pentru celelalte au fost demarate procedurile necesare racordării la rețeaua electrică.

Un alt element așteptat al investiției este pontonul plutitor, care urmează să completeze amenajările de pe lac.

„Lucrăm pe toate fronturile. Se montează stâlpii de iluminat, cei pe energie solară funcționează deja, iar pentru ceilalți s-a semnat contractul de racordare. Așteptăm să vedem cum va arăta și pontonul plutitor peste întregul lac”, a declarat primarul municipiului Blaj.

Pescuitul rămâne suspendat pe durata lucrărilor

Pe perioada desfășurării șantierului, pescuitul pe Lacul Chereteu este suspendat la solicitarea constructorului, din motive de siguranță. În zonă sunt instalate rețele electrice și sisteme de alimentare necesare funcționării noilor facilități.

Administrația locală anunță că, după finalizarea investiției, pescarii vor beneficia de un program dedicat. Totodată, amenajările trebuie să țină cont de fauna existentă pe lac, unde pot fi observate lebede și rațe sălbatice.

Un proiect-pilot pentru Blaj și Regiunea Centru

Primarul Gheorghe Valentin Rotar consideră că modernizarea Lacului Chereteu reprezintă o investiție importantă pentru dezvoltarea municipiului și pentru creșterea atractivității zonei. Potrivit acestuia, proiectul ar putea deveni un reper pentru amenajările de agrement din Regiunea Centru.

„Este o lucrare la care noi ținem foarte, foarte mult. Un proiect pilot pentru ceea ce înseamnă regiunea noastră, o lucrare care ne determină să punem foarte mult suflet. Pe măsură ce prinde contur, mi se pare tot mai frumoasă”, a afirmat edilul.

Acesta a mulțumit echipei de implementare, Viorelei Florea și constructorului pentru activitatea desfășurată, subliniind importanța investițiilor în dezvoltarea comunității locale.

„Ne bucurăm că putem face ceva pentru noi, pentru Blaj. Investim în Blaj, investim în noi!”, a transmis primarul.

La finalizarea lucrărilor, zona Lacului Chereteu este proiectată să devină un spațiu modern pentru recreere, activități culturale și petrecerea timpului liber, contribuind la revitalizarea urbană a municipiului Blaj.


Citește mai mult

Administrație

Rețele noi de apă și canalizare pe strada Costache Negri din Blaj: proiectul a intrat în etapa de avizare

Publicat

în

Extinderea rețelelor de apă potabilă și canalizare menajeră de pe strada Costache Negri, în cartierul Veterani din Blaj, se află în etapa de avizare. A fost depusă solicitarea de emitere a acordului de mediu, însă lucrările nu pot începe până la obținerea avizelor și autorizațiilor necesare.

Pe strada Costache Negri există deja conducte de apă potabilă și canalizare, dar acestea nu deservesc toate proprietățile din zonă. Proiectul prevede extinderea rețelelor existente și realizarea de branșamente și racorduri pentru locuințele actuale și viitoare.

Pentru alimentarea cu apă este prevăzută o conductă nouă din PEHD, cu diametrul de 110 milimetri și lungimea de 1.235 de metri. Proiectul include și două subtraversări de drum prin foraj dirijat, opt cămine de vane, 13 hidranți exteriori și 70 de branșamente.

Canalizarea menajeră va fi realizată prin două sisteme. Primul, gravitațional, va avea 572 de metri și se va descărca în rețeaua existentă de pe strada Costache Negri. Al doilea va deservi zona în care panta terenului nu permite scurgerea gravitațională: apele uzate vor fi preluate de o stație de pompare și trimise, printr-o conductă de refulare de 40 de metri, către rețeaua existentă. Rețeaua gravitațională proiectată însumează 1.098,5 metri, iar proiectul cuprinde 70 de racorduri.

Stația de pompare va fi amplasată într-un cămin îngropat și va avea două electropompe submersibile: una activă și una de rezervă. Sistemul va funcționa automat și va fi monitorizat prin SCADA.

Potrivit documentației, investiția urmărește să extindă accesul la serviciile de apă și canalizare, să reducă riscul evacuării necontrolate a apelor uzate în sol și în pânza freatică și să îmbunătățească protecția împotriva incendiilor prin instalarea hidranților. Durata de viață estimată pentru rețele este de cel puțin 50 de ani.

Implementarea este estimată la aproximativ 12 luni de la obținerea avizelor și autorizațiilor. Printre documentele necesare se numără acordul de mediu, avizul operatorului de apă S.C. APA CTTA S.A. și autorizația de construire. Proiectul are la bază Certificatul de Urbanism nr. 36 din 10 martie 2026.


Citește mai mult

Administrație

Mica variantă ocolitoare a Blajului va fi deschisă circulației în jurul datei de 15 octombrie

Publicat

în

Mica variantă ocolitoare a Blajului, care face legătura între Tiur și Crăciunelu de Jos, urmează să fie deschisă circulației în jurul datei de 15 octombrie 2026. Anunțul a fost făcut miercuri, 7 octombrie, de primarul municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar.

Potrivit edilului, lucrările sunt aproape de finalizare. Au fost realizate marcajele rutiere pe una dintre părțile drumului, urmând să fie finalizate și pe cealaltă parte. Mai trebuie montate indicatoarele rutiere și efectuată recepția lucrării.

Pe traseu vor fi impuse o limită de viteză de 50 km/h și o restricție de tonaj de 7,5 tone. Primarul a precizat că drumul a fost realizat în aproximativ trei-patru luni și reprezintă primul pas în planul de descongestionare a traficului din Blaj.

Varianta ocolitoare de mari dimensiuni, aflată în proiect, ar urma să fie finalizată în iunie-iulie 2027, potrivit estimării primarului. Totodată, săptămâna viitoare sunt programate să înceapă lucrările la culoarul de mobilitate de pe străzile Clujului, Gheorghe Doja și Avram Iancu, precum și la parcarea de tip „park & ride” și depoul pentru autobuze.

Noua legătură rutieră ar urma să scurteze drumul către Alba Iulia pentru locuitorii Blajului și ai localităților de pe Valea Secașelor, oferindu-le totodată o rută alternativă la trecerea de cale ferată din Crăciunelu de Jos.


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din Zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea Ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

blajinfo, stiri blaj, informatii blaj