Moaştele Sfintei Ana, mama Sfintei Fecioare Maria, păstrate din secolul al XV-lea fără întrerupere în Italia, au ajuns în premieră în România, în judeţul Alba.

Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, a anunțat că anul acesta, cu binecuvântarea Arhiepiscopului Irineu, sărbătoarea celor două hramuri de la Mănăstirea Oaşa (Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, în 27 iulie – n.r.) şi metocul ei, Schitul Găbud (Adormirea Sfintei şi Dreptei Ana, în 25 iulie – n.r.) „va fi încununată şi înfrumuseţată prin aducerea Moaştelor Sfintei Ana din Italia, de la Bologna, la cele două aşezăminte monahale”.

De asemenea, racla cu Sfintele Moaşte va fi adusă, spre închinare, şi la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia.

Mai exact, potrivit programului dat publicităţii, sosirea Sfintelor Moaşte la Schitul „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Găbud va avea loc luni seara, urmând ca ele să fie duse la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia miercuri, 26 iulie, unde vor fi puse la închinare începând cu ora 16.00 până la ora 20.00, în funcţie de numărul închinătorilor. În aceeaşi seară, vor fi mutate la Mănăstirea Oaşa, unde vor sta până în ziua următoare, de Hramul „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”.

De menţionat că, înainte de a ajunge în lăcaşurile ortodoxe amintite mai sus, relicva Sfintei Ana va putea fi venerată timp de câteva ore în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj.
Programul de închinare:

24 iulie – sosirea Sfintelor Moaște la Schitul „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Găbud și Priveghere în cinstea Hramului Bisericii Noi (19:00 – 23:45);
25 iulie – Sfânta Liturghie în cinstea Hramului, de la ora 10:00, urmată de masa de obște;
26 iulie – mutarea Sfintelor Moaște la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia, unde vor fi puse la închinare începând cu ora 16:00 până la orele 20:00, în funcție de numărul închinătorilor;
26 iulie – mutarea Sfintelor Moaște la Mănăstirea Oașa, unde vor sta până în ziua următoare.
27 iulie – Sfintele Moaște vor fi puse la închinare de Hramul Mănăstirii Oașa, „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”.

Sfintele Moaşte, adică un fragment din craniul sfintei în care se regăseşte arcada sprâncenei drepte, sunt însoţite de o delegaţie a Arhiepiscopiei Catolice de Bologna, cu binecuvântarea cardinalului Matteo Maria Zuppi.

Această relicvă a Sfintei Ana a fost donată în 1435 de regele Angliei, Henric al VI-lea Plantagenet, episcopului de Bologna, Fericitul Nicola Albergati, care fusese trimis de Papa Martin al V-lea ca să îndeplinească o misiune diplomatică şi să obţină pacea între Coroana franceză şi cea engleză, după aşa-numitul „Război de o sută de ani”. Moaştele aparţinuseră familiei Plantagenet, ai cărei membri, cu două secole mai devreme, participaseră la a Patra Cruciadă.

Întors la Bologna, Nicola Albergati a încredinţat Sfintele Moaşte mănăstirii Certosa, unde el însuşi începuse viaţa monahală şi unde existau reguli stricte, cu privegheri şi posturi aspre.

„Întrucât femeile nu puteau intra în mănăstire, călugării au mutat Sfintele Moaştele într-o biserică pe care o deţineau în interiorul oraşului. În urma desfiinţării mănăstirilor din nordul Italiei de către Napoleon, Sfintele Moaşte au fost transferate în Catedrala Mitropolitană din Bologna. Altarul în care acestea sunt păstrate în prezent a fost amenajat prin contribuţia unor mame creştine, în cinstea celei care a fost mama Sfintei Fecioare Maria şi bunica Mântuitorului Iisus Hristos. Până astăzi, capul Sfintei Ana nu a părăsit niciodată Bologna”, se menţionează în comunicat.

Sfânta Ana este considerată ocrotitoarea copiilor şi a maternităţii, pentru că a zămislit la bătrâneţe, după multe rugăciuni, lacrimi şi post.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Blaj Info și pe GOOGLE NEWS