Leszek Balcerowicz, fost ministru al Finanţelor, vicepremier şi preşedinte al Băncii Naţionale a Poloniei, marele arhitect al tranziţiei  acestei ţări la economia de piaţă, cel căruia i se datorează în bună parte prosperitatea polonezilor astăzi, a fost invitat să participe la Conferinţa  „Risc de Ţară Coface 2014” care a avut loc  miercuri, 9 aprilie 2014, la Bucureşti.

Într-un interesant interviu acordat Mediafax, el vorbeşte deopotrivă de criza geopolitică creată în Europa şi nu numai de Rusia prin anexarea Peninsulei Crimeea, de situaţia din Ucraina, dar şi de problemele politice şi economice ale statelor central şi est europene.  Unul dintre mesajele importante transmise românilor de către Balcerowicz, ca de altfel către toate statele europene cu democraţii în formare este: „Guvernele şi politicienii sunt întotdeauna sub presiunea diferitelor grupuri de interese care solicită cheltuieli mai mari sau mai multe reglementări şi sunt active peste tot, nu numai în Europa Centrală şi de Est. Dacă aceste grupuri de presiune au o influenţă exagerată, atunci guvernele introduc politici greşite. Care este soluţia? Soluţia este construirea unei contraponderi la nivelul societăţii civile (…) Politicienii nu trebuie lăsaţi de capul lor, iar guvernele trebuie monitorizate atent de către oamenii care cred în ideile de libertate”. Vorbind, de asemenea, de modul în care statele membre ale UE au reuşit să treacă peste criza economică izbucnită încă din anul 2008, între altele, Balcerowitz spune: „Situaţia statelor din UE a fost diferită, în funcţie de politicile aplicate de către fiecare în parte. Dacă ne uităm la zona euro, vedem că ţări precum Germania şi Austria nu au avut foarte mult de suferit, comparativ cu Grecia sau Spania. Care este explicaţia acestor diferenţe? În mare măsură, politicile diferite: în Grecia cheltuiau şi cheltuiau şi cheltuiau cu preţul creşterii datoriei publice şi în final au plătit preţul. Germania a beneficiat de reformele făcute de Schroder cu zece ani în urmă, astfel încât cred că politicile greşite sunt sancţionate, mai devreme sau mai târziu, inclusiv în zona euro. Cea mai bună protecţie este să ai politici bune. Pentru o politică bună într-o democraţie este necesară monitorizarea constantă a guvernului de către oameni care cred în ideile de libertate şi menţinerea sub control a acţiunilor guvernamentale. Astfel societatea civilă este crucială pentru a preveni politicile greşite. Un lucru este clar: politicenii nu trebuie lăsaţi de capul lor, ci trebui monitorizaţi în permanenţă de societatea civilă” – concluzionează Balcerowitz.
Referitor la aderarea la zona euro a unor state din Europa Centrală şi de Est, deci inclusiv România, marele economist polonez declară: „Euro nu garantează succesul economic. A avea euro ajută ţările puternice, în sensul că sunt reformate, dar a avea euro pe fondul unor politici greşite poate aduce unele beneficii pe termen scurt şi probleme pe termen lung. Politicile greşite sunt greşite pe termen lung, pentru că sfârşeşti prin stagnare economică precum Italia, sau în criză precum Grecia, şi a avea politici bune este cea mai bună protecţie”. El avertizează în acest fel atât România cât şi alte state ale UE care nu fac încă parte din zona euro asupra faptului că nu trebuie grăbit acest lucru. Că mai întâi trebuie făcute neapărat reformele economice necesare, şi abia mai apoi să adere la euro. Altfel, potrivit domniei sale, orice ţară riscă să ajungă în situaţia Greciei!
Aşadar, pentru noi românii, este foarte important ca, măcar de aici înainte, să avem o societate civilă mult mai activă, care să pună o presiune mai mare pe guvernanţi şi politicieni, chiar mai mare decât însăşi „grupurile lor de presiune”, astfel încât să fie corectate orice fel de deraieri atât în ceea ce priveşte cheltuirea banului public, cât şi în privinţa adoptării unor programe economice la nivel naţional care să fie cu adevărat în favoarea românilor, nu a grupurilor de interese ce colcăie în jurul lor, sau chiar a străinilor. Iar guvernanţii noştri trebuie să asculte neapărat şi vocea societăţii civile, vocea românilor. Inclusiv în privinţa noilor mişcări de stradă din aceste zile de la Bucureşti, Pungeşti, Arad, Oradea, Cluj-Napoca şi alte mari oraşe ale ţării cu privire la explorarea şi exploatarea gazelor de şist. Şi o mai repet încă o dată: fără ca Guvernul României să se pună la masa discuţiilor de la egal la egal cu reprezentanţii celor de la Pungeşti, din Dobrogea, din zona Bihorului şi alte zone unde se vrea explorarea şi mai apoi exploatarea gazelor de şist, fără ca să le ofere acestora, pe lângă garanţiile ce se impun în privinţa tehnologiei folosite în exploatare, unele facilităţi directe (despăgubiri importante în ceea ce priveşte terenurile, cotă parte din profitul obţinut, gratuitate la alimentarea zonelor respective cu gaze etc.), în ţara noastră nu se vor exploata niciodată gazele de şist. Şi din acest punct de vedere, bine zicea chiar premierul Victor Ponta la începutul acestei săptămâni: „Bun, şi dacă nu avem gaze din producţia internă, de unde le luăm? Din Rusia? (…) În contextul actual, cred că orice protest trebuie să aibă un scop şi o finalitate şi cred că orice discuţie serioasă pe această temă este utilă” – a spus premierul. Total de acord, domnule prim-ministru, dar atunci puneţi Guvernul la masa tratativelor cu reprezentanţii protestatarilor şi ajungeţi la un consens, care, desigur să le fie şi lor favorabil, dar şi ţării, respectiv tuturor românilor. Aşteptăm cu interes o iniţiativă concretă în acest sens.