Aşa cum se întâmplă adeseori în România, când lucrurile nu sunt bine gândite, eforturile de modernizare a unor comunităţi ajung ca pentru o parte a acesteia să fie benefice, iar pentru o alta să aducă neplăceri sau chiar necazuri.

Este şi cazul unor locuitori de pe strada Viilor, din comuna Crăciunelu de Jos, judeţul Alba, unde ca urmare a lucrărilor de modernizare a tronsonului de cale ferată Sighişoara – Coşlariu, în lungime de 89,5 kilometri, parte a căii ferate Braşov – Simeria, care, în baza unui proiect aprobat de Comisia Europeană, a beneficiat începând cu anul 2013 de o finanţare a investiţiei în valoare de 751 de milioane de euro (lucrări de înlocuire a şinelor, traverselor, precum şi consolidarea postamentului etc.), mai multe familii au rămas izolate de restul localităţii. Zilele trecute, mai mulţi cetăţeni de pe strada Viilor, din Crăciunelu de Jos, s-au adresat redacţiei noastre să semnalăm în ziar necazul lor, deoarece nu mai prea au la cine să apeleze, întrucât s-au adresat şi primăriei locale, au făcut un memoriu şi la Ministerul Transporturilor, şi tot degeaba.

Destul că, în prezent, ei au rămas fără pasajul de trecere peste calea ferată, care pur şi simplu a fost anulat în noul proiect de modernizare, pasaj care, după spusele unora, exista de aproape 100 de ani, încă de la înfiinţarea căii ferate în zonă. Iată în continuare un rezumat din Memoriul înaintat cu ceva timp în urmă de cetăţenii din Crăciunelu de Jos direct ministrului Transporturilor, în speranţa că acesta va veni în sprijinul lor, şi de unde încă nici acum nu li s-a răspuns: “În urma analizei efectuate de către un colectiv de specialişti din domeniul Căilor Ferate Române, împreună cu primarul (probabil şi unii consilieri locali – n.a.) comunei Crăciunelu de Jos, au hotărât desfiinţarea pasajului peste calea ferată la km 384+940, unicul pasaj existent pentru comunitate de la înfiinţarea căii ferate. Acesta făcea legătura cu locuinţele cetăţenilor care îşi au gospodăriile dincolo de linia ferată şi asigura accesul tuturor locuitorilor comunei la terenurile agricole care sunt de peste 200 de hectare, din care 50 de hectare cultivate cu viţă-de-vie. Acest pasaj era funcţional de la înfiinţarea căii ferate tocmai pentru a asigura legătura între cele două părţi ale localităţii despărţite de calea ferată ce a fost construită. Vă rugăm, domnule ministru, să interveniţi cât mai urgent posibil pentru refacerea pasajului de la kilometrul 384+940 din comuna Crăciunelu de Jos, judeţul Alba, întrucât acesta este absolut necesar pentru familiile din zona amintită, pentru cei care şi-au construit case şi au investit în domeniul agricol (ferme), şi care acum sunt nevoiţi să facă un ocol de 4-5 kilometri (dus-întors) pentru a ajunge la gospodăriile, respectiv terenurile lor agricole”. Memoriul este datat 01.05.2014.
Pe lângă cele prezentate în memoriu, familiile rămase izolate acum după lucrările de modernizare a căii ferate sunt nevoite, aşa după cum puteţi vedea şi în imaginea alăturată, să traverseze linia ferată, unde nu mai există nici pasaj, nici barieră, nici semnale acustice de avertizare pentru a-şi transporta pubelele cu deşeurile şi gunoiul menajer la containerele amplasate dincolo de linie de către administraţia locală şi firma ce se ocupă de salubritatea comunei. Plus că sunt familii cu mulţi copii mici, de vârstă preşcolară sau şcolară, care trec frecvent linia pentru a merge la cumpărături în centrul comunei sau la şcoală. Ferească Dumnezeu de vreun accident în zonă, atunci cine va răspunde?!? Cei de la CFR, primăria, consiliul local? Sau de un incendiu, de vreun caz medical foarte grav. Cum vor ajunge atunci aici Salvarea sau maşinile pompierilor pentru salvarea victimelor?!
Primăriţa comunei Crăciunelu de Jos, Lenuţa Bubur, declară că cei cu proiectul de la CFR i-au impus pur şi simplu totul, pe motiv că este vorba de trenuri de mare viteză
În legătură cu problema anulării pasajului de peste calea ferată sesizată de cetăţenii de pe strada Viilor, am contactat-o telefonic şi pe d-na primar al comunei Crăciunelu de Jos, Lenuţa Bubur, care, între altele, ne-a declarat: „Noi am spus din capul locului că nu suntem de acord cu anularea pasajului respectiv de trecere peste calea ferată, tocmai ştiind cât este de necesar familiilor din zonă, şi multor alţi cetăţeni ai comunei care au terenuri agricole dincolo de linia ferată. Acest lucru poate fi verificat, deoarece este cuprins în procesele verbale nr. 378 şi 379 din 30.06.2011, încheiate cu ocazia întrunirii Comisiei pentru soluţionarea tehnică a proiectului încheiate cu reprezentanţii CRF şi responsabilii de proiect ai acestora. Poate nu mă credeţi, dar după ce au ieşit cei de la CFR din biroul meu chiar am plâns, întrucât ştiţi şi dumneavoastră cum discută cei de la nivelul unui minister când este vorba de punerea în operă a unui proiect naţional de asemenea anvergură. Aproape că nu au ţinut cont deloc de obiecţiile noastre, pe motiv că, după realizarea întregului proiect de modernizare a căii ferate de la Braşov şi până la ieşirea din ţară, la graniţa de Vest, trenurile vor circula cu o viteză mult mai mare, de 160 de kilometri/oră cele de călători, şi de 120 de kilometri/oră cele de marfă. Ca atare, nu este vorba de anularea numai a pasajului amintit, din zona străzii Viilor, ci încă a altor două, unul de la Cistei şi un altul între Crăciunelu de Jos şi Cistei (staţia Bucerdea). Ca urmare, va rămâne doar un pasaj de trecere, la mai multe sute de metri mai jos de cel ce era pe strada Viilor, către Bucerdea Grânoasă. Pentru a nu ocoli atât de mult, pe drumul de la Bucerdea ca să ajungă la gospodăriile şi terenurile lor, am ajuns totuşi la o înţelegere cu cei de la CFR pentru a face un drum tehnologic în imediata apropiere a liniei ferate, de la pasajul de trecere către Bucerdea Grânoasă şi până pe strada Viilor, la gospodăriile acestora, precum şi pentru accesul tuturor localnicilor la terenurile agricole de dincolo de linia ferată. De la barieră deja se fac exproprieri pentru realizarea acestui drum, mai existând şi o anumită suprafaţă de protecţie a liniei ferate aflate în proprietatea Căilor Ferate Române. De altfel, precizez că lucrarea în zonă s-a realizat doar pe un fir al căii ferate, urmând ca probabil, până la sfârşitul anului 2015, când este prevăzută finalizarea întregului proiect, să se termine lucrările şi pe celălalt fir şi, bineînţeles, amenajarea drumului tehnologic de care am vorbit ceva mai înainte. De fapt, eu sper ca drumul de acces pe lângă linie către strada Viilor să se facă cât se poate de repede, să nu se ajungă până la sfârşitul anului viitor”.

Tinu MATEŞ