La Blaj, accesul pe Câmpia Libertății a fost restricționat de mai bine de două luni, odată cu demararea efectivă a reabilitării acesteia, printr-un proiect de anvergură, estimat a se încheia în luna iunie a anului viitor.

În acest răstimp s-a lucrat constant, aproximativ 400.000 de lei fiind decontați dintr-un total de 3,5 milioane de lei, care reprezintă valoarea totală a investiției administrației locale în obiectivul de o însemnătate deosebită, nu doar pentru Blaj, ci pentru întreaga țară. Câmpia Libertății nu a mai beneficiat de intervenții capitale din anul 1976, iar în contextul centenarului Marii Uniri, pe care îl vom sărbători în 2018, nu se putea ca acest punct de reper istoric să nu fie primenit cum se cuvine. Potrivit șefului de șantier, inginerul Pintea, la această oră se lucrează la crearea infrastructurii de rețele pentru apă, canal și electricitate, pentru aceasta din urmă fiind șase puncte distincte pe suprafața câmpiei, în care curentul electric va ajunge pentru a alimenta mai ușor scenele diverselor evenimente ce vor avea loc aici. În același timp, s-au creionat aleile pietonale care vor fi realizate din piatră de bazalt ori granit, cu borduri din piatră brută ori fasonată, iar canalul colector existent în perimetru va fi mascat cu un pod de lemn masiv, împodobit cu jardiniere. Împrejmuirea Câmpiei Libertății se realizează din lemn de stejar, în timp ce terenul efectiv se nivelează pentru a efectua însămânțările de gazon. Singurele elemente care, datorită statutului lor în patrimoniul național, nu vor suferi intervenții sunt busturile și grupul statuar, care au fost recondiționate în cadrul unui proiect separat, acum doi ani. Singura modificare acceptată a fost aceea de a le pune în valoare. Astfel, Ansamblul ”Gloria” și cele 26 busturi de bronz ale pașoptiștilor vor fi iluminate arhitectural. Având în vedere că în anul 2018 se împlinesc și 170 de ani de la Marea Adunare Națională de pe Câmpia Libertății (3-15 mai 1848), am certitudinea că acest obiectiv va fi prins măcar în unul dintre proiectele ce vizează sărbătorirea centenarului Marii Uniri, cu atât mai mult cu cât acesta este locul în care reprezentanții poporului român au rostit răspicat dorința arzătoare a realizării unității naționale, a statului național român, visul de aur al unor veacuri de suferință și luptă prin istoricele cuvinte: ”Vrem să ne unim cu țara”. Vă amintesc că istoria ne arată că tot aici, în 1911, s-au ținut serbările semicentenarului ASTREI, la care au luat parte oameni de știință și cultură, în timp ce Aurel Vlaicu zbura cu propriul avion deasupra mulțimii. Pe această câmpie a aterizat și avionul care aducea vestea cea mare a reintrării României în război, pentru eliberarea Transilvaniei.

Daniela STOIA