Rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT, prin care a fost trimisă în judecată gruparea infracțională specializată în infracțiuni de proxenetism și spălare a banilor, coordonată de inculpatul Boitor Ioan Sorin Cristian din Blaj, descrie modul inedit și foarte bine organizat prin care acționau membrii acesteia.

Potrivit DIICOT, Boitor a început să aibă preocupări pe linia proxenetismului internațional, acționând pe relația România (de unde proveneau fetele) – Italia (unde se practica prostituția) încă din perioada anilor 2001-2002. Acesta a fost menționat de o martoră ca unul dintre ”Regii străzilor”.

• Proxenetism și prostituție în Italia, Belgia, Germania, Franța și Austria

În perioada anilor 2002-2004, Boitor Ioan Sorin Cristian l-a atras în această afacere infracțională și pe fratele său mai mic Boitor Constantin Daniel, precum și pe Şarlea Valentin Dan, prieten de-al său din Blaj, ulterior și alte persoane din Alba, constituind practic o grupare infracțională organizată specializată în comiterea infracțiunilor de proxenetism internațional, grupare cunoscută în zonă Blajului, la nivelul comunității sub numele de ”frații Boitor”.

Gruparea infracțională a acționat în principal pe ruta România – Italia, în sensul că fetele recrutate din România, inițial din zona municipiului Blaj, apoi și din alte zone ale țării, au fost exploatate sexual în Italia, în principal în zona orașelor Modena și Bologna. De-a lungul timpului, în vederea obținerii unor câștiguri mai mari, gruparea a acționat și în alte state, plasând fete la prostituție în Belgia, în perioada anilor 2008-2009, în capitala Bruxelles, în Luxemburg în cursul anului 2011, precum și în ultimii ani în Germania și Austria. De asemenea, gruparea infracțională a dus fete pentru a le plasa la prostituție și în Franța la începutul anului 2013.

În decursul anilor la această grupare infracțională au aderat și alte persoane cum ar fi Szobo Laszlo Daniel, Lupean Laurențiu și Dani Coloman. Boitor este acuzat că a săvârșit fapte de proxenetism față de 24 de tinere, dintre care 3 minore.

• Acțiuni conspirative pentru a evita poliția

Potrivit rechizitoriului, gruparea infracțională avea o structură ermetică, închisă, iar pentru a colabora cu membrii acesteia o persoană trebuia să câștige încrederea liderului.

”Pentru a se proteja de organele de urmărire penală, membrii grupării acționau conspirat, luându-și măsuri de prevedere. Astfel, în Italia, fetele nu aveau voie să discute unele cu altele, nu aveau voie să meargă cu clienți români (în acest caz exista temerea că fata se poate îndrăgosti de client și deci să plece cu acesta și să-i denunțe) și albanezi (exista temerea că aceștia le puteau lua pe fete pentru a lucra pentru ei). Pentru a păstra legătura cu proxeneții, fetele primeau de regulă un telefon mobil cu cartelă de România, de pe care aveau voie doar să dea SMS-uri (mesaje pe telefon) către proxeneți și să primească SMS-uri, întrucât proxeneții se temeau să nu fie interceptați de autoritățile judiciare italiene”, se afirmă în rechizitoriul procurorilor DIICOT Alba Iulia.

Fetele care practicau prostituția în străinătate erau ins­truite, ca în cazul unor controale ale poliției să se prezinte sub nume false către organele de poliție din țara respectivă și erau amenințate cu acte de violență (mai multe fete au reclamat bătăi aplicate) și cu divulgarea activităților de prostituție către familie, în cazul în care i-ar denunța.

• Fete recrutate din familii fără posibilități materiale

”Majoritatea fetelor recrutate de gruparea infracțională provind din familii fără posibilități materiale, și au o școlarizare la nivel mediu. Cea mai folosită metodă de recrutare a fetelor a fost metoda «lover-boy». Încrederea fetei se câștiga printr-un comportament afectuos, măgulitor, fetei i se făceau cadouri însemnate față de posibilitățile sale materiale, aceasta era plimbată prin țară cu mașini luxoase, dusă în excursii, i se promiteau câștiguri materiale însemnate, i se dădea de înțeles că în timp, dacă va lucra pentru ei, va ajunge și ea să dețină mașini scumpe, o casă, să-și facă o situație, iar în final fata se îndrăgostea de proxenet, fiind cucerită de stilul de viață luxos al acestuia și vrăjită de promisiunile făcute.

Odată dusă într-o țară străină, unde fata nu cunoștea limba, nu cunoștea locurile, nu avea niciun venit legal, nu avea unde locui, nu avea acces la locurile unde se practica prostituția în lipsa unei protecții, aceasta era pusă într-o relație de dependență totală de proxenet, acceptând ușor să practice prostituția pentru el, în speranța deșartă că în viitor îi va fi mai bine, că va lucra puțin timp și după ce își va face o situație va abandona acestă meserie”, se mai susține în rechizitoriu.

Multe dintre fetele exploatate au devenit în timp dependente emoțional de proxeneți, fiind într-o perpetuă stare de temere față de aceștia, rămânând sub controlul lor perioade îndelungate de timp (câțiva ani), trecând ușor cu vederea amenințările și bătăile pe care i le administra proxenetul, culpabilizându-se (găsindu-se vinovate) tot pe ele și găsind justificări pentru aceste comportamente ale proxeneților.

Au fost și fete care, constrânse de situația materială precară, au acceptat din țară propunerea proxeneților de a practica prostituția în străină­tate, sperând că după ce vor avea o anumită stare materială mai bună se vor lăsa. Acestea de regulă negociau din țară un anumit procent variabil (între 50-90%), pe care trebuiau să-l dea din câștiguri proxenetului, pe când ”iubitele” dădeau către proxenet toți banii.

Gruparea formată în total din 15 inculpați a fost trimisă în judecată în iunie 2017. Până în prezent, dosarul a parcurs doar prima etapă a camerei preliminare, Tribunalul Alba constatând, în ianuarie 2018, legalitatea sesizării instanţei. Decizia a fost contestată, dosarul urmând să ajungă la Curtea de Apel.

Până la pronunțarea unei decizii definitive, inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție.