Acasă » Actualitate » Ecuaţia păcii şi a războiului la graniţele României

Ecuaţia păcii şi a războiului la graniţele României

Publicat în 11.08.2017 la ora 10:00

Într-o lume aparent globalizată, diversă şi contradictorie, în care se duce o luptă cumplită pentru o nouă reîmpărţire a lumii între SUA şi NATO, pe de o parte, şi Rusia, pe de altă parte, pentru a câştiga noi poziţii dominante, nu mai există la ora actuală un echilibru de forţe ce ar garanta pacea mondială.

Extinderea NATO, din care face parte şi România, spre Est devine un real pericol pentru Rusia ţarului roşu, Putin. Iată că această extindere este considerată de Rusia extrem de periculoasă şi intensifică încordarea internaţională la incandescenţă. Dacă aceste tendinţe actuale de vădită expansiune şi agresiune asupra Rusiei nu se vor opri, mâine nu vom mai putea face faţă inerţiei periculoase spre agresiune şi vom avea război. SUA, ca întotdeauna, vor să împingă acest conflict spre Europa, continent transformat astăzi în arsenalul cu cele mai multe arme, inclusiv atomice, care, de ce să nu recunoaştem, a dus la cele mai crâncene războaie mondiale din istoria umanităţii. Desigur că atât SUA cu NATO, cât şi Rusia, şi-au elaborat un plan de menţinere a echilibrului strategic nu numai prin proliferarea armelor nucleare, ci şi a celor clasice, inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu, care ne transformă într-o ţintă nucleară pentru Rusia. Desigur că vechile înţelegeri de la Stockholm prin care s-a creat o zonă tampon de 50 – 100 de km între graniţele NATO şi Rusia în care să nu aibă loc manevre, deplasări sau concentrări de forţe armate, nu mai sunt respectate de cele două mari puteri. Între forţele NATO şi Rusia se dă o luptă permanentă şi ascunsă care evoluează uneori în zig-zag, ca şi relaţiile dintre unele state membre NATO cum este Turcia, de exemplu, care declară într-un ziar de mare popularitate din capitala Ankara că în 3 zile forţele armate turce ar ocupa ţări ale Europei precum Bulgaria, România sau chiar Germania fără nicio problemă. Vicepreşedintele rus Rogozin, care nu primeşte permisiunea de survol al spaţiului aerian românesc a doua oară, ne face „părul creţ” şi ne ameninţă cu agresiunea, iar şeful armatei Sud-Est a Rusiei ne transformă în ţintă nucleară datorită existenţei unei baze americane la Deveselu specializată în scut antirachetă. Este foarte grav că la câteva mii de km depărtare de România, cele mai mari manevre militare ruseşti, cu dizlocarea a 800 de tancuri ultramoderne ce fac parte din vechea divizie de tancuri ce a ocupat Berlinul şi alte peste 400 de arme sofisticate, o să aibă loc cât de curând. Dacă prima dată Rogozin ne-a ameninţat că vine cu un bombardier, după a doua jignire ce o să urmeze? Este foarte grav că diplomaţia română este la pământ, neavând un răspuns corect şi împăciuitor. Unele măsuri ca reducerea progresivă a nivelului armelor convenţionale şi nucleare, renunţarea la baze militare străine pe teritoriul altor state, retragerea trupelor străine de pe teritoriul altor state sunt câteva vise pacifiste care, din păcate, nu s-au transformat în realitate. După cum se vede, toate tratatele militare, încetul cu încetul, au devenit petice de hârtie şi niciodată nu au fost respectate. Este foarte important pentru România ca cetăţenii ei să conştientizeze că la un moment dat singurul nostru sprijin nu va fi SUA sau NATO, ci Armata Română. Dacă nu ai o armată puternică şi bine dotată, nu ai nimic. Este inadmisibil ca în acest secol ofiţeri şi soldaţi români să moară pe şoselele României din cauza unor defecţiuni ale unor maşini de luptă şi de transport vechi de peste 50 de ani. Aşa că întrebăm preşedinţia, întrebăm guvernul, întrebăm parlamentul ce au de gând cu armata României, ce viitor îi pregăteşte? Trebuie să fim conştienţi că ne vom păstra suveranitatea naţională chiar în UE şi NATO doar dacă avem o armată puternică. Vestea că sute de angajaţi ofiţeri şi civili din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi al Ministerului de Interne pleacă precipitaţi în pensie nu este o veste bună, aşa cum ar dori unii. Acest lucru creează un hiatus între generaţii, fiindcă ştafeta dintre generaţii nu se dă de la o generaţie la alta peste noapte, ci din contră, experienţa celor cu vechime trebuie folosită la maxim. Fără o armată puternică niciodată, dar niciodată nu vom fi o naţiune puternică şi respectată în Europa! Doamne, ocroteşte Armata României!

Dr. Mircea FRENŢIU

Facebook 

Acest articol a fost citit de: 153 ori

Ecuaţia păcii şi a războiului la graniţele României
5 (100%) 1 vote

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Completează termenul lipsă * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.